După săptămâni de lovituri puternice de rachetă, pene de curent și ger extrem, ucrainenii ar putea avea parte de câteva zile de respiro, cel puțin potrivit americanilor.
Donald Trump a anunțat, joi, în mod surprinzător, că președintele rus Vladimir Putin ar fi acceptat să nu mai lovească orașele ucrainene timp de o săptămână.
Moscova a precizat, însă, că măsura s-ar aplica doar Kievului și ar dura numai până la 1 februarie, chiar înaintea unui nou val de frig.
O oprire a atacurilor – dacă ar fi prelungită – ar putea sugera că Rusia începe să resimtă efectele loviturilor ucrainene asupra infrastructurii sale petroliere și că ar fi dispusă să accepte un armistițiu energetic, discutat de mult timp. Totuși, experții și parlamentarii care au vorbit cu Kiev Independent consideră mult mai probabil că Rusia încearcă doar să câștige timp.
„Procesul de pace a ajuns într-un punct mort”, spune Ryhor Nijnikau, expert în Rusia la Institutul Finlandez pentru Afaceri Internaționale. Putin „are nevoie să-l calmeze pe Trump, să câștige timp și, ideal, să-l convingă că un nou eșec al procesului de pace nu este, în mare parte, vina Rusiei”.
Jocurile lui Putin
După ultimele runde de negocieri, diplomații americani afișau un optimism debordant - în contrast puternic cu realitatea dură trăită de ucraineni în ultimele săptămâni, sub bombardamentele rusești.
Diferența a fost evidentă în timpul discuțiilor de la Abu Dhabi, desfășurate weekendul trecut, când Rusia bombarda Kievul cu rachete și drone chiar în timpul negocierilor.
În acest context, spune analistul politic ucrainean Volodîmîr Fesenko, Trump și-a dat seama că trebuie să reacționeze la criza umanitară care se adâncea în Ucraina și i-a cerut lui Putin să suspende atacurile.
Președintele Volodimir Zelenski a confirmat ulterior că la Abu Dhabi a fost discutată o pauză reciprocă a loviturilor asupra infrastructurii energetice, dar a precizat că nu s-a ajuns la niciun acord concret cu Moscova.
„Armistițiul a fost, aparent, ideea lui Trump, iar prin acceptarea lui, Putin îl poate flata pe Trump și îl poate face să creadă că intervenția sa în acest război produce rezultate”, a declarat pentru experta în politică internațională Jenny Mathers.
Această oprire scurtă și parțială a atacurilor este însă departe de un armistițiu real, pe care Trump îl ceruse inițial ca parte a strategiei sale de mediere, dar la care a renunțat ulterior în fața refuzurilor categorice ale Moscovei.
Oleksandr Merejko, președintele Comisiei pentru politică externă din Parlamentul ucrainean, consideră că renunțarea la această cerință inițială și acceptarea jocului lui Putin, cu armistiții vagi și fragile, a fost o greșeală majoră.
„O eroare uriașă pe care diplomații o pot face, mai ales când comunică cu rușii, este să joace după regulile lor”, a declarat parlamentarul din partidul lui Zelenski.
Niciun armistițiu real
Nu este pentru prima dată când Moscova acceptă pauze scurte și limitate ale luptelor.
Primăvara trecută au existat așa-numitul armistițiu de Paște, armistițiul din Marea Neagră și un alt armistițiu energetic. Ucraina a afirmat că ostilitățile nu au încetat niciodată complet în acele perioade.
Deși cel mai recent acord ar fi fost încheiat weekendul trecut, forțele ruse au lovit Odesa, Kievul și alte orașe chiar la începutul săptămânii. Joi noaptea, prima după anunțul lui Trump privind presupusa înțelegere, Rusia a lansat 111 drone de diferite tipuri și o rachetă balistică, deși aproape că nu au existat informații despre lovituri asupra infrastructurii energetice.
Mathers și Nijnikau sunt de acord că nu poate fi exclus complet faptul că Rusia caută, de fapt, să-și protejeze propria infrastructură energetică.
Ucraina a lovit cu succes rafinării și instalații de petrol și gaze din Rusia pe parcursul războiului, încercând să taie o sursă vitală de venituri care finanțează efortul de război al Moscovei. Dacă acesta este cazul, există cel puțin o șansă ca pauza atacurilor să se transforme în demersuri de pace mai consistente, spun experții.
„O săptămână fără lovituri este mai bună decât o săptămână cu lovituri. Poate că această pauză va deschide o fereastră pentru progrese pe plan diplomatic”, afirmă Charles Kupchan, cercetător senior la Council on Foreign Relations. „Dar mă îndoiesc. Putin nu a arătat încă semne clare că ar fi pregătit să pună capăt războiului său de agresiune.”
În timp ce următoarea rundă de negocieri, programată inițial pentru 1 februarie, ar putea fi amânată, Ucraina și Rusia nu par mai aproape de un acord asupra celei mai importante chestiuni — soarta teritoriilor ucrainene din est și sud.
Kremlinul este convins că armata sa poate cuceri în cele din urmă regiunile Donețk și Lugansk prin forță, indiferent de rezultatul negocierilor.
„Putin navighează clar între dorința de a nu-l înstrăina pe președintele Trump, pe de o parte, și dorința de a continua presiunea asupra Ucrainei pentru a forța Kievul să accepte condiții cât mai dure, pe de altă parte”, spune William Wohlforth, profesor de relații internaționale la Dartmouth College.
Ce urmează?
După expirarea presupusului armistițiu, pe 1 februarie, temperaturile din Kiev ar urma să coboare până la aproximativ –20°C pe timpul nopții. Zelenski a avertizat anterior că Rusia pregătește un nou atac masiv în viitorul apropiat.
În acest context, Merejko oferă o explicație și mai sumbră pentru așa-zisa pauză a Rusiei.
Forțele ruse „și-au epuizat deja stocurile de rachete și drone și acum acumulează altele”, a spus parlamentarul. „Scopul (armistițiului) este să adune mai multe și să lovească din nou. Această săptămână nu înseamnă nimic, absolut nimic.”
Deși Rusia atacă Ucraina cu drone aproape zilnic, există de obicei pauze înaintea loviturilor combinate de amploare, perioade în care Moscova își mobilizează avioanele, rachetele și navele de război.
Atâta timp cât loviturile rusești sunt întâmpinate doar cu o reacție călduță din partea lui Trump, Putin va simți puțină presiune să renunțe la ofensivă, în timp ce tergiversează negocierile, este concluzia analizei Kiev Independent.
B.B.