Administrația Trump a avut întâlniri confidențiale cu reprezentanții unei mișcări separatiste marginale din Alberta, provincia canadiană bogată în petrol, pe fondul deteriorării relațiilor dintre Statele Unite și Canada.
Discuțiile au avut loc la Washington și scot la iveală tensiunile tot mai vizibile dintre Casa Albă și guvernul federal de la Ottawa, condus de Mark Carney, notează Financial Times.
Separatiștii cer sprijin financiar masiv de la Washington
Lideri ai Alberta Prosperity Project (APP), un grup de extremă dreapta care promovează separarea Albertei de Canada, s-au întâlnit de trei ori, începând din aprilie anul trecut, cu oficiali ai Departamentului de Stat al SUA, potrivit unor surse familiare cu discuțiile citate de FT.
Reprezentanții APP încearcă acum să obțină o nouă rundă de întâlniri, luna viitoare, inclusiv cu oficiali ai Trezoreriei americane.
Potrivit acelorași surse, separatiștii vor să solicite o linie de credit de 500 de miliarde de dolari, care ar urma să finanțeze provincia, în cazul în care un referendum pentru independență - care nu a fost deocamdată convocat - ar fi aprobat.
„SUA sunt extrem de entuziasmate de o Alberta liberă și independentă”, a declarat pentru Financial Times Jeff Rath, consilierul juridic al APP, prezent la întâlniri. Acesta a susținut că are o relație „mult mai puternică” cu administrația Trump decât premierul canadian.
Răspunsuri oficiale: „Nu au fost făcute angajamente”
Autoritățile americane au minimalizat însă importanța discuțiilor. Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat a declarat că instituția „se întâlnește în mod regulat cu reprezentanți ai societății civile” și că, „așa cum este tipic pentru astfel de întâlniri de rutină, nu au fost asumate angajamente”.
Un oficial al Casei Albe a transmis un mesaj similar, subliniind că „oficialii administrației se întâlnesc cu numeroase grupuri din societatea civilă” și că „nu a fost transmis niciun sprijin și nu au fost făcute alte angajamente”.
Trezoreria SUA neagă orice discuție despre o linie de credit
O persoană familiarizată cu poziția secretarului Trezoreriei, Scott Bessent, a precizat că nici el, nici alți oficiali ai instituției nu aveau cunoștință despre vreo propunere privind o linie de credit și nu intenționau să se implice într-o asemenea discuție. Potrivit aceleiași surse, niciun oficial de rang înalt din Trezorerie nu a primit o solicitare de întâlnire.
Trezoreria SUA a refuzat să comenteze oficial, iar un purtător de cuvânt al lui Carney nu a dorit, la rândul său, să ofere un punct de vedere.
Relații tot mai tensionate între SUA și Canada
Contactele cu separatiștii din Alberta vin într-un moment de deteriorare a relațiilor dintre Washington și Ottawa.
Președintele Donald Trump și premierul Mark Carney au avut un schimb dur de replici săptămâna trecută, după ce premierul canadian a acuzat SUA că provoacă o „ruptură” în ordinea mondială.
Surse familiarizate cu poziția americană susțin că este puțin probabil ca Statele Unite să ofere un sprijin material mișcării separatiste.
Totuși, simpla existență a acestor discuții evidențiază nivelul ridicat de tensiune dintre administrația Trump și guvernul federal canadian.
„Americanii sunt fericiți să-i întoarcă pe canadieni unii împotriva altora”
Carlo Dade, analist la Canada West Foundation, un think-tank conservator din Calgary, a catalogat liderii separatiști drept „căutători de atenție”. „Americanii sunt mai mult decât fericiți să continue să-i întoarcă pe canadieni unii împotriva altora”, a spus acesta.
Declarațiile recente ale lui Bessent au alimentat însă entuziasmul separatiștilor. Secretarul Trezoreriei a descris Alberta, cea mai mare sursă individuală de petrol străin pentru piața americană, drept „un partener natural pentru SUA”.
„Albertanii sunt oameni foarte independenți. Există un zvon că ar putea avea un referendum privind rămânerea sau nu în Canada”, i-a spus Bessent lui Jack Posobiec, realizatorul unui podcast cunoscut ca având opinii de dreapta.
Alberta, între legături mai strânse cu SUA și rămânerea în Canada
Potrivit unei surse apropiate de poziția lui Bessent, acesta nu susține, dar nici nu se opune mișcării separatiste, însă îl percepe pe Carney ca urmărind o agendă personală, în detrimentul Albertei. El a făcut referire la trecutul său în domeniul politicilor climatice. În același timp, Bessent ar considera că Alberta ar putea aprofunda relațiile cu SUA fără a părăsi Canada.
Carney, care a crescut în Edmonton, capitala provinciei, provine chiar din Alberta. Provincia, cu aproximativ 5 milioane de locuitori, are de decenii o mișcare pro-independență modestă, cu rădăcini vechi de peste 150 de ani.
Sondaje și temeri privind ingerința externă
Un sondaj Ipsos realizat recent arată că aproximativ trei din zece locuitori ai Albertei și Quebecului ar vota pentru separarea provinciei lor de Canada. Spre deosebire de Quebec, însă, mișcarea separatistă din Alberta nu a avut niciodată o susținere largă.
APP încearcă să strângă 177.000 de semnături pentru a aduce o petiție privind independența în legislativul provincial până în luna mai, dar a refuzat să spună câte semnături a adunat până acum.
Discuțiile cu oficiali americani alimentează îngrijorările privind ingerința externă în politica internă a Canadei. „Vedem dovezi de interferență străină”, a declarat Gil McGowan, președintele Federației Muncii din Alberta, invocând campanii pe rețelele sociale, utilizarea boților online și implicarea influencerilor MAGA.
Guvernul federal și premierul provinciei resping ideea independenței
Guvernul federal de la Ottawa a transmis că Alberta rămâne „un partener esențial în cadrul federației canadiene” și că relația Canada–Alberta este în curs de reînnoire „pe baza obiectivelor comune și a respectului reciproc pentru competențele fiecăruia”.
Premierul provinciei Alberta, Danielle Smith, care anul trecut a redus pragul necesar pentru organizarea unui referendum, se opune ferm independenței. „Majoritatea covârșitoare a locuitorilor din Alberta nu este interesată să devină un stat american”, a transmis un purtător de cuvânt al acesteia.
În paralel, campania Alberta Forever Canada, care se opune separării, a strâns 438.568 de semnături până la termenul-limită din decembrie anul trecut.
G.P.