Lideri europeni se reunesc luni, la Hamburg, pentru a discuta cooperarea în domeniul energiei și al securității în zona Mării Nordului.
Deși Groenlanda nu figurează oficial pe agenda summit-ului, subiectul, alături de amenințarea rusă și de securitatea Arcticii, este așteptat să fie abordat în cadrul discuțiilor, potrivit AFP.
Reuniunea are loc în contextul intensificării tensiunilor geopolitice din nordul Europei și al preocupărilor legate de dependența energetică a continentului.
Groenlanda, absentă din program, dar prezentă în discuții
Summit-ul internațional al Mării Nordului, organizat la Hamburg, se află la a treia ediție și a fost creat după declanșarea războiului din Ucraina, cu scopul de a reduce dependența energetică a Europei, în special față de Rusia.
Deși viitorul Groenlandei – teritoriu autonom al Danemarcei, vizat de Washington – nu apare pe ordinea de zi, tema este dificil de evitat, mai ales în condițiile participării reprezentanților Danemarcei și Norvegiei.
„Având în vedere componența reuniunii, sunt sigur că securitatea în nordul îndepărtat va fi, de asemenea, în atenția participanților”, a declarat Steffen Meyer, purtătorul de cuvânt al cancelarului Friedrich Merz.
Securitatea Nordului și rolul Mării Nordului
La reuniune participă premierul danez Mette Frederiksen, care vineri a fost într-o vizită în Groenlanda, alături de reprezentanți ai Islandei, ai Comisia Europeană și ai NATO.
Și-au confirmat prezența și șefii de guvern din Norvegia, Țările de Jos, Irlanda, Belgia și Luxemburg, precum și ministrul francez al Economiei și omologul său britanic.
După un Consiliu European extraordinar, Friedrich Merz a subliniat că „va trebui să acordăm o atenție sporită tuturor părților teritoriului european al NATO”, în special regiunii nordice, făcând referire directă la summit-ul de la Hamburg și la discuțiile privind „securitatea maritimă” și „succesul economic comun în nord”.
- Merz, la Davos: A început o nouă eră a marilor puteri, care se întemeiază pe forță și chiar violență
Ambițiile energetice: eolian offshore și decarbonizare
Cancelarul german își propune ca Marea Nordului să devină „cel mai mare rezervor mondial de energie curată”, cu un rol esențial pentru o Europă „puternică din punct de vedere economic, sigură și independentă”.
În această zonă strategică, statele europene vor să accelereze dezvoltarea energiei eoliene offshore, un pilon-cheie al decarbonizării continentului.
Astfel, zece țări europene au convenit să dezvolte o amplă rețea de energie eoliană offshore în Marea Nordului, cu o capacitate totală de 100 de gigawați (GW). Proiectul prevede construirea de parcuri eoliene conectate direct la mai multe state prin cabluri submarine de înaltă tensiune, potrivit Reuters.
Inițiativa vizează consolidarea securității energetice a Europei și reducerea dependenței de combustibilii fosili, într-un context geopolitic tot mai tensionat în regiunea nordică.
Angajamentul va fi oficializat prin așa-numita „Declarație de la Hamburg”, care urmează să fie semnată luni de miniștrii Energiei din Regatul Unit, Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Islanda, Irlanda, Luxemburg, Țările de Jos și Norvegia.
Totuși, sectorul traversează o perioadă dificilă, marcată de lipsa investițiilor, coordonarea deficitară între state, costurile ridicate ale materiilor prime, concurența chineză și opoziția politică a președintelui Trump față de turbinele eoliene.
Noul acord reafirmă angajamentul statelor din regiunea Mării Nordului față de energia eoliană offshore. În urmă cu trei ani, aceste țări și-au asumat un obiectiv comun de până la 300 GW instalați în zonă până în 2050.
Prin angajamentul actual al celor zece state, rețeaua de 100 GW este prezentată ca un pas esențial pentru atingerea acestei ținte pe termen lung.
Atacuri hibride și infrastructură vulnerabilă
Marea Nordului, asemenea Mării Baltice, este vizată de atacuri hibride atribuite Rusiei. Nave rusești sunt suspectate că se apropie de infrastructuri strategice – parcuri eoliene, conducte de gaz sau cabluri de comunicații – pentru a le avaria sau pentru a furniza informații Moscovei.
În Germania, zborurile cu drone deasupra infrastructurilor sensibile s-au intensificat, alimentând îngrijorările privind securitatea energetică.
„Este bine că aspectele legate de securitatea infrastructurii energetice sunt puse în evidență la Hamburg”, a subliniat Steffen Meyer.
Turbinele eoliene, între risc și soluție de securitate
Potrivit unui studiu al think tank-ului E3G, turbinele eoliene ar putea contribui chiar la securitate, prin integrarea unor dispozitive de supraveghere sau drone. În prezent, însă, „există foarte puțină coordonare între sectoarele militar și energetic” în Marea Nordului, explică Simon Skillings, coautor al raportului.
Un alt risc ține de dependența sectorului eolian de pământurile rare din China. Unele componente importate ridică „îngrijorări, deoarece sunt dotate cu inteligență artificială”, mai avertizează expertul.