SUA susțin că ocuparea Groenlandei este vitală pentru securitate, dar analiștii spun că disensiunile cu aliații ar face mai puțin sigur acest teritoriu. În plus, armatele din nordul Europei sunt mai adaptate la condițiile din Groenlanda și au demonstrat asta într-un exercițiu NATO la care americanii au fost nevoiți să le ceară s-o lase mai ușor.
Strategia de securitate națională a SUA, publicată în noiembrie, nu menționează Groenlanda. Însă analiza strategică a apărării, realizată de guvernul britanic în iunie anul trecut, a avertizat asupra probabilității ca Arctica și nordul îndepărtat să rămână fără gheață până în vara anului 2040. Acest lucru ar permite „accesul mai multor actori și ar crea un nou loc pentru concurență în vecinătatea extinsă a Regatului Unit”, se arată în raport.
Groenlanda nu a fost menționată în mod specific în acest document. Lipsa de atenție americană și orice amenințare presantă din partea Rusiei sau Chinei înseamnă că strategii NATO care lucrează la o misiune arctică centrată pe Groenlanda trebuie să determine exact ce este necesar pentru apărarea acestui teritoriu. „Este vorba de sisteme de supraveghere aeriană, aeronave sau prezență navală și de ce fel?”, a spus un diplomat pentru The Times.
Armata SUA nu are experiență în zona arctică
Cel mai important lucru este faptul că SUA au puține resurse sau experiență militară adecvate pentru Arctica. Aliații europeni ai NATO, în special scandinavii și Marea Britanie, sunt cei care au forțe pregătite pentru Arctica, scrie ziarul citat.
O sursă militară a remarcat că, în cadrul exercițiului Joint Viking desfășurat anul trecut de NATO în nordul Norvegiei, trupele americane au avut dificultăți.
Comandanții exercițiului au fost nevoiți să le ceară rezerviștilor finlandezi, formidabilii războinici arctici care jucau rolul de invadatori în exercițiile militare, să fie mai blânzi cu americanii. "Finlandezilor a trebuit să li se spună să nu-i mai învingă pe americani, deoarece era jenant și demoralizant pentru ei", a declarat o sursă militară.
Iată, de exemplu, cum îi antrenau militarii norvegieni pe cei americani: acest soldat a avut la dispoziție un minut să iasă din apă purtând un rucsac de un kilogram.
În plus, SUA depind de Finlanda și pentru cea mai bună tehnologie navală de spargere a gheții arctice.
Aceste lucruri demonstrează că americanii nu se descurcă singuri în Groenlanda. "Europenii au savoir-faire-ul (expertiza - n.red.)", a spus o sursă militară. "Dacă Trump vrea să apere regiunea, o face pe o cale greșită, criticându-și aliații arctici", a adăugat aceasta.
Un scenariu realist
Dependența Americii de forțele europene în Groenlanda este ilustrată perfect și în următorul scenariu foarte plauzibil.
Submarinul rusesc Vladimir cel Mare, nume de cod Proiect 955A, înarmat cu 16 rachete balistice, se ascunde sub gheața polară după ce a părăsit Murmansk, înainte de a încerca să se strecoare prin punctul de blocaj maritim dintre Groenlanda, Islanda și Marea Britanie.
Rușii nu știu că un submarin de atac din clasa Astute al Marinei Regale a Marii Britanii se află pe urmele sale. Informațiile despre localizarea submarinului rusesc sunt transmise părții americane. Dacă submarinul rusesc scapă de sub supraveghere, au eșuat în misiunea lor, iar Statele Unite ar fi expuse unui risc crescut de atac.
"Această colaborare evită ca un submarin rusesc să rămână nedetectat în largul coastei Americii", spune o sursă navală.
Deocamdată, având în vedere că nivelul de activitate rusesc este considerat a fi minim, sarcina e gestionată eficient. Dar dacă Washingtonul ar încerca să cucerească Groenlanda cu forța, pericolul pentru Statele Unite ar putea crește, deoarece acordurile de transmitere a informațiilor vitale, vechi de ani de zile, s-ar putea destrăma.
"SUA, Norvegia și Regatul Unit au un acord trilateral privind patrularea maritimă pentru a urmări submarinele rusești și a le menține cât mai la est posibil. Este o operațiune a întregii alianțe. Aceasta s-ar putea prăbuși dacă Trump cucerește Groenlanda, făcând SUA mai vulnerabile, nu mai sigure", a declarat Ed Arnold, cercetător senior pentru securitatea europeană la Institutul Regal al Serviciilor Unite.
O ruptură de neimaginat
Tom Sharpe, fost comandant al Marinei Regale, nu-și poate imagina că această legătură strânsă care a funcționat decenii la rând ar putea înceta. "Îmi este de neconceput că o cooperare de acest fel va dispărea și totuși iată-ne aici."
Dacă eliminăm așa-numita "gestionare a spațiului acvatic" de către aliați, a spus el, "toate submarinele noastre, de atac și de descurajare, devin mai puțin sigure".
Justificând o preluare a controlului de către SUA, președintele Trump a spus: "Dacă privim în afara Groenlandei chiar acum, există distrugătoare rusești, există distrugătoare chinezești și mai mari, există submarine rusești peste tot."
Afirmațiile președintelui american conform cărora insula este amenințată de ruși și chinezi i-au nedumerit pe strategii militari și pe specialiștii din serviciile de informații ale NATO.
Unii experți consideră că nu există informații care să sugereze o prezență rusă semnificativă, iar manevrele forțelor ruse în zona arctică s-au concentrat în principal pe Norvegia, Finlanda și Suedia.
Informațiile îl contrazic pe Trump
În prezent, amenințarea la adresa Groenlandei din partea marinei ruse și chineze este considerată nesemnificativă. Pactele de apărare și securitate, inclusiv un tratat care permite accesul militar american în Groenlanda, garantează că orice amenințare poate fi gestionată.
Arnold a declarat că amenințarea rusească la adresa regiunii a scăzut în ultimii ani, deoarece Moscova și-a deviat resursele către Ucraina. Activitatea chineză se limitează la explorarea științifică ca o potențială acoperire pentru viitoarele activități militare, dar nu este considerată o amenințare imediată.
Potrivit lui Ed Arnold, informațiile nu susțin modul în care prezintă Trump situația în Groenlanda: "Amenințarea rusească este mai severă decât cea din partea Chinei, dar s-a diminuat în ultimii ani. O mulțime de resurse au fost investite în Ucraina. Poziția Rusiei în Arctica este mai slabă acum decât în orice moment, probabil în ultimul deceniu și jumătate."
Un raport al Institutului Oxford pentru Studii Energetice, publicat luna trecută, a constatat că implicarea Chinei în mineritul din Arctica este în scădere în Canada și Groenlanda, "din cauza factorilor politici, precum și a costurilor și riscurilor ridicate de operare".
Toată lumea își dorește o felie din plăcintă
Analiștii au remarcat aproape la unison că Statele Unite nu au prezentat Groenlanda ca o problemă de securitate urgentă la ultimele reuniuni NATO. Strategia arctică a Pentagonului pentru 2024 o menționează doar în contextul creșterii patrulelor aeriene și maritime, lucru pe care NATO îl avea deja în vedere.
Fostul comandant suprem adjunct al forțelor aliate din Europa, generalul James Everard, consideră că nu se poate vorbi de o "amenințare" militară în viitorul apropiat, ci e vorba, de fapt, despre altceva. "Nu există o amenințare militară imediată, dar Groenlanda este bogată în minerale. Toată lumea își dorește o felie din plăcintă, așa că există riscuri comerciale și de securitate pe termen lung care trebuie gestionate", a explicat el.
"NATO are o strategie bună de angajare a forțelor, care poate fi extinsă după cum este necesar, dar trebuie să se ajungă la un acord asupra rolului și scopului lor", a adăugat Everard.