Când Donald Trump a ajuns în celebra stațiune din Alpi, cu o întârziere de două ore, provocată de o mică defecțiune la Air Force One, avionul prezidențial, “The Economist”, cea mai importantă revistă de economie din SUA, tocmai publicase nivelul de susținere pentru Donald Trump, ajuns la doar 37%.
Președintele american a pierdut 19% în primul an din cel de-al doilea mandat, unul început cu o cotă de aprobare de 56%.
Donald Trump a avut o susținere mai mică, de doar 34%, imediat după insurecția din 6 ianuarie 2021, atacul asupra Capitoliului, pierduse deja alegerile în fața lui Joe Biden și se pregătea să plece cu scandal de la Casa Albă.
Prăbușirea popularității lui Donald Trump, care se află la doar trei puncte de cel mai jos și reprobabil moment al carierei sale de președinte, indică o puternică degringoladă în administrația americană care nu reușește să rezolve problemele interne, mascând această neputință prin teme false și contradictorii de afaceri internaționale.
Discursul de la Davos al președintelui american arată că a folosit Groenlanda ca pe o metodă de a distrage atenția de la scandalul ICE, împușcarea unei femei de către un agent al poliției emigrației, care a produs o reacție de revoltă pe scară largă în SUA.
Un discurs plictisitor
În sesiunea de întrebări și răspunsuri, care a urmat așteptatei luări de poziție a președintelui american, acesta a spus clar că “nu vom folosi forța pentru Groenlanda”.
“A fost un discurs extrem de plictisitor. A fost nesemnificativ. Nu a avut de gând să invadeze Groenlanda. Nu a fost niciodată o amenințare reală”, a declarat Gavin Newsom, guvernatorul Californiei, membru al Partidului Democrat, prezent la Davos.
Newsom este cel mai influent critic al lui Donald Trump pe rețelele sociale, dezvoltând o abordare ironică la adresa președintelui american.
Până ieri, în repetate rânduri, declarațiile lui Trump indicau exact contrariul, susținând că nu exclude utilizarea militarilor pentru a ocupa teritoriul Danemarcei, un stat NATO.
Politica lui Trump seamănă tot mai mult cu un spectacol de divertisment pentru televiziune. Începe cu o declarație bombastică, incredibilă și îngrijorătoare. De exemplu: “Voi face Canada al 51-lea stat american!”. Apoi, declarația e urmată de o rafală de mesaje pe rețelele sociale, care se răspândesc în toată lumea. Cei vizați, în cazul de mai sus canadienii, încep să reacționeze, de la publicul larg, până la nivel de prim-ministru. După câteva zile, Trump vine din nou cu o amenințare, spunând, dacă nu sunt de acord să-i cucerim, impun tarife de 100% pentru produsele din Canada.
Iar reacții, revoltă. Toată lumea își amintește ce s-a întâmplat. Partidul Liberal, condus la acea vreme de Justin Trudeau, un prim-ministru care anunțase deja că nu mai candidează, era cotat cu a doua șansă în alegerile parlamentare, în spatele conservatorilor, până atunci admiratori ai lui Trump.
Canadienii s-au revoltat în urma agresiunilor verbale ale președintelui american, a creșterilor de tarife, care au fost de 25%, iar liberalii au câștigat alegerile. Mike Carney, un finanțist nespectaculos, a devenit prim-ministru, făcându-i față cu brio lui Trump.
Primii militari trimiși în Groenlanda au fost din Europa
Și în cazul Ucrainei se observă aceeași modalitate de acțiune, în dosarul NATO, Iran și altele. De aici îi vine și porecla de TACO, adică Trump Always Chicken Out. În traducere liberă - Trump întotdeauna fuge primul ca un laș.
“Ucraina trebuie să fie prioritatea noastră numărul 1. Apoi putem discuta toate celelalte probleme, inclusiv Groenlanda. Dar Ucraina trebuie să fie pe primul loc, deoarece este crucială pentru securitatea noastră”, a declarat Mark Rutte, secretarul general al NATO, la Forumul de la Davos.
Președintele american trăiește într-un show continuu, încercând cu disperare să fie în centrul atenției.
Singura persoană și singura țară importantă față de care n-a arătat niciodată ostilitate, nici în primul mandat și nici acum, e Vladimir Putin și Rusia.
Nu contestă nimeni că SUA nu au priorități strategice și economice, iar Groenlanda e un teritoriu interesant pentru America, dar de aici și până la haosul pe care l-a declanșat e cale lungă.
Și ce a obținut? Și un diplomat debutant ar putea să-i spună că, în acest moment, actuala administrație americană e mai departe de Groenlanda decât a fost vreodată.
Poziția de forță și ostilitatea lui Trump față de Danemarca, de Europa în general, a generat o reacție coordonată, susținere, iar primii care au trimis militari în Groenlanda au fost cei de pe bătrânul continent. Președintele american nu și-a ascuns furia când a aflat că Germania a trimis un număr de 15 angajați ai armatei în uriașa insulă arctică.
Europa își dezvoltă imunitatea față de America
Efectul Trump asupra Europei a fost contrar celui vizat de președintele american. A provocat solidaritate, creșterea bugetelor pentru Apărare, o dependență mai mică față de SUA în domeniul militar, asumarea susținerii Ucrainei, modificări rapide de legislație pentru reducerea birocrației, finanțarea investițiilor în tehnologie și altele.
Poate Europa să se apere fără ajutorul americanilor? Răspunsul meu este categoric da. Dacă ne uităm la capacitatea de apărare a Europei în general, într-o țară precum Finlanda, cum facem acest lucru? Avem serviciul militar obligatoriu. Un milion de oameni l-au urmat deja. Putem mobiliza 280.000 de soldați în câteva săptămâni. Avem 62 de avioane F-18. Tocmai am cumpărat 64 de avioane F-35. Avem cea mai mare artilerie din Europa, împreună cu Polonia. Avem rachete cu rază lungă de acțiune, terestre, maritime și aeriene.
Alexander Stubb, președintele Finlandei, declarație Forumul de la Davos, Elveția
Pe plan politic, Marea Britanie s-a reapropiat de Uniunea Europeană, dezvoltând împreună strategii politice eficiente atât pentru contracararea lui Trump, cât și a lui Putin.
E o perioadă dificilă, cu un viitor greu de prezis, și o mare volatilitate a puterii politice, dar o corectă interpretare a datelor și a evenimentelor indică un Donald Trump slăbit și o reașezare a raporturilor de forțe între republicani și democrați, cu precizarea că mișcarea conservatoare americană a ajuns să fie extrem de divizată din cauza comportamentului haotic al președintelui.
Donald Trump va încerca să provoace în continuare crize, atât în SUA, cât și pe plan internațional, sperând să nu-și piardă influența și, cumva, să evite o înfrângere usturătoare în alegerile intermediare din noiembrie, dar va fi tot mai puțin convingător.