Generalul Gheorghiţă Vlad, şeful Statului Major al Apărării, a avertizat, marţi, că populaţia României „trebuie să fie pregătită” şi pentru „susţinerea unui efort de război”, nu doar pentru „diferite situaţii de criză”, precum incendii, cutremure sau inundaţii.
Generalul Gheorghiţă Vlad a fost întrebat marţi, într-o conferinţă de presă comună susţinută alături de generalul american Alexus Grynkewich, şeful forţelor NATO din Europa, dacă România a luat măsuri similare celor luate de alte ţări din alianţă, pentru a pregăti populaţia în legătură cu un eventual conflict armat.
„Dacă vă referiţi la pregătirea populaţiei în general, am mai spus, de fiecare dată când aducem în discuţie rezilienţa naţională, trebuie să luăm în calcul foarte multe alte aspecte. Trebuie să avem o populaţie pregătită pentru diferite situaţii de criză şi aici mă refer la incendii, la cutremure, la inundaţii, dar în egală măsură şi o populaţie pregătită pentru susţinerea unui efort de război şi avem în plan foarte multe programe de pregătire în acest sens, împreună cu cu Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă”, a declarat generalul Gheorghiţă Vlad, citat de News.ro.
- Șeful Armatei: Nu intrăm într-un război. În schimb, ne pregătim ca pentru un război. Nu avem și nici nu trimitem militari în Ucraina
Tinerii sunt așteptați în unitățile militare
Şeful Statului Major al Apărării a amintit că, începând din acest an, în unităţile Ministerului Apărării Naţionale, vor fi pregătiți tineri, pe bază de voluntariat.
„Începând din acest an, avem o modificare la Legea 446 a pregătirii populaţiei pentru apărare. Acum două săptămâni, preşedintele a promulgat această modificare legislativă. Începând din acest an, ne propunem să aducem în unităţile Ministerului Apărării Naţionale tineri, pe bază de voluntariat, care să fie pregătiţi într-o specializare de bază militară”, a explicat Gheorghiţă Vlad.
Aceste programe vor continua „în funcţie de resursele bugetare puse la dispoziţie”.
„Ne propunem anul acesta să pregătim un număr de 1.000-2.000 de militari, în funcţie de alocaţiile bugetare. Acum nu aş putea să vă dau o cifră exactă, pentru că nu avem încă bugetul de stat aprobat.
Cel mai probabil, în anii următori o să avem două - trei serii de pregătire pe an. Capacitatea Armatei Române de a pregăti acest tip de militari este între 2.000 şi 10.000 de militari pe an”, a mai spus generalul.
Acolo unde nu acționează Articolul 5 al NATO
Generalul Gheorghiţă Vlad a fost întrebat, de asemenea, dacă platformele de forare şi cablurile subacvatice din Marea Neagră aflate în zona economică exclusivă a României intră sub incidenţa Articolului 5 al NATO, în cazul unui atac asupra unor astfel de infrastructuri.
„Din punct de vedere juridic, Articolul 5 nu poate fi activat în cazul Alianţei pentru apărarea zonei economice exclusive. Dar asta nu presupune şi faptul că nu ne apărăm zonele de responsabilitate. Sunt convins că într-o astfel de situaţie o să avem foarte mulţi parteneri şi aliaţi care vor fi alături de România pentru apărarea interesului naţional”, a răspuns el.
Şeful Statului Major al Apărării a precizat că, referitor strict la exploatarea Neptun Deep, „toate platformele petroliere sunt teritoriu naţional”.
„Când am discutat despre infrastructură critică, m-am referit şi la cablurile subacvatice şi la cablurile de comunicaţie, la toate conductele care sunt submarine. Este datoria statului român să îşi apere toată infrastructura şi să-şi promoveze interesele în zona economică exclusivă”, a subliniat generalul Vlad.
Acesta a adăugat că, în consecinţă, România trebuie să investească în forţele navale române, dar şi în „capabilităţile” generate de către Ministerul Afacerilor Interne.
„Pentru că, mai trebuie spus încă o dată, infrastructura critică şi protejarea infrastructurilor critice este o misiune a Ministerului de Interne. Ministerul Apărării Naţionale va acorda tot sprijinul pentru promovarea interesului naţional al României”, a conchis generalul Gheorghiţă Vlad.
Neptun Deep, proiectul strategic al României
Potrivit presei economice, proiectul Neptun Deep din Marea Neagră este cel mai amplu proiect energetic aflat în plină desfăşurare, în acest moment, în România şi primul de explorare şi producţie la mare adâncime pe care România îl întreprinde în istoria sa.
Valoarea proiectului este de 4 miliarde de euro, iar parteneri sunt OMV Petrom, cea mai mare companie din România, şi Romgaz, cel mai mare producător local de gaze, deţinut de statul român.
Potrivit ministrului Energiei, Bogdan Ivan, extracţia totală anuală realizată de cele două companii va fi de aproximativ 8 miliarde de metri cubi.
Perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră are o suprafaţă de 7.500 km pătraţi şi se află la o distanţă de aproximativ 160 de kilometri faţă de ţărm, în ape cu adâncimi cuprinse între 100 şi 1.000 de metri.
În urmă cu o săptămână, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, declara că avansul fizic al proiectului Neptun Deep este „puţin mai bun” decât graficul asumat la început şi estima că în prima jumătate a anului 2027 România „va începe efectiv extragerea primei molecule de gaz din Marea Neagră”.
Ministrul menţiona că prin acest proiect România va deveni cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană, lucru „extrem de util” şi pentru consumatorii casnici, dar şi pentru companiile din ţară, în special cele care consumă foarte multe gaze naturale, precum industria petrochimică sau cea de îngrăşăminte chimice.