Preşedintele ales al Republicii Moldova, pro-europeana Maia Sandu, a declarat luni că, imediat după validarea alegerilor de duminică, va demara consultări cu toate partidele parlamentare „pentru a găsi soluţii la problemele urgente ale cetăţenilor”.
Sandu a afirmat, într-o conferinţă de presă, că moldovenii „vor o guvernare responsabilă şi competentă care acţionează în interesul oamenilor” şi „un stat cu instituţii puternice”.
"După validarea acestor alegeri şi după învestire voi demara o serie de consultări cu facţiunile parlamentare pentru a găsi soluţii la problemele urgente ale cetăţenilor.
Priorităţile mele vor fi oprirea furtului banului public, oprirea schemelor de corupţie şi atragerea resurselor pentru ca economia Moldovei să prospere.
Voi lucra pentru a proteja antreprenorii, voi promova exporturile moldoveneşti şi voi insista pe redirecţionarea instituţiilor statului pentru a susţine cetăţenii cei mai afectaţi de criză, pensionarii, cei care şi-au pierdut locurile de muncă, familiile nevoiaşe'', a declarat ea.
”Moldovenii vor un stat care să nu îi fure”
În opinia Maiei Sandu, ''moldovenii vor un stat care să nu îi fure, un stat care să nu protejeze hoţii, un stat care să gestioneze corect banii adunaţi de la oameni prin impozite şi taxe, un stat care apără şi ajută cetăţenii săi, un stat care respectă fiecare cetăţean, un stat care uneşte cetăţenii stăi.
Oamenii vor un stat cu instituţii puternice, cu funcţionari publici care ascultă de legi, nu de indicaţii politice la telefon, cu instituţii active care combat abuzurile fără a aştepta investigaţii de la jurnalişti.
Cetăţenii vor un Parlament cu deputaţi care îşi respectă jurământul şi care nu se vând. Cetăţenii vor o guvernare responsabilă şi competentă care acţionează în interesul oamenilor".
Preşedintele ales al Republicii Moldova a vorbit, de asemenea, despre intenţiile sale de a construi "o politică externă cu demnitate", capabilă să aducă beneficii cetăţenilor moldoveni.
Ea subliniat necesitatea întăririi relaţiilor de bună vecinătate şi parteneriat strategic cu România şi Ucraina.
Președintele Partidului Democrat din Moldova cere alegeri parlamentare anticipate
În același timp, preşedintele Partidului Democrat din Moldova (PDM), Pavel Filip, a propus, luni, formarea unui guvern al unităţii naţionale în Republica Moldova şi organizarea, în toamna anului viitor, de alegeri parlamentare anticipate.
El a declarat, într-o conferinţă de presă, că PDM, care are 11 deputaţi în Parlamentul de la Chişinău, propune un program în patru paşi: elaborarea unui plan anticriză pe termen scurt, instituirea unui guvern al unităţii naţionale agreat de toate partidele autentice din Parlament, curăţarea clasei politice prin izolarea în Parlament a deputaţilor care au migrat de la un partid la altul şi organizarea de alegeri parlamentare anticipate în toamna anului următor.
"Împreună cu colegii am lucrat la un plan anti-criză şi avem deja câteva propuneri pe care le vom discuta cu celelalte partide parlamentare. Avem deja mai multe idei pentru acest plan şi, din punctul nostru de vedere, priorităţile pe care trebuie să ne concentrăm sunt următoarele: 1. lupta împotriva pandemiei, 2. reformarea justiţiei, 3. relansarea economiei şi 4. realizarea unor alegeri libere corecte şi anticipate parlamentare", a afirmat Filip.
Analist: Fără alegeri anticipate, Maia Sandu nu are nicio șansă
Fără alegeri parlamentare anticipate în Republica Moldova, nu va exista un "proiect politic Maia Sandu", afirmă și analistul de politică externă Dan Dungaciu.
"Dacă nu vom avea anticipate, nu vom avea un proiect politic Maia Sandu. Vom avea un politician Maia Sandu, dar nu un proiect politic Maia Sandu", a declarat pentru Agerpres Dan Dungaciu.
Expertul apreciază că, în ceea ce priveşte aplicarea proiectului său european, preşedintele ales al ţării vecine este "un comandant fără oşti".
"Este cum spunea Stalin - 'Câte divizii are Papa?'. Ea, deocamdată, trebuie să îşi construiască diviziile, adică o relaţie cu Parlamentul şi cu Guvernul Republicii Moldova, care să fie funcţională din perspectiva proiectului ei politic", afirmă Dan Dungaciu.
Potrivit acestuia, pe plan extern, Maia Sandu "va avea o tribună fantastică, dar în realitate pârghii de putere nu prea are şi oricine, cu orice Guvern ar vorbi, indiferent unde face prima vizită în calitate de preşedinte ales, guvernele cu care va vorbi se vor uita la configuraţia internă politică - cui dăm bani, pe cine sprijinim".
O variantă ar fi realizarea unei majorităţi pro-europene în actualul Parlament, dar, în opinia lui Dungaciu, o majoritate legitimă poate fi creată doar prin alegeri anticipate.
"Când câştigi, ca Maia Sandu, pe o platformă anticorupţie, trebuie să fii foarte atent cu cine te aliezi (...) pe hârtie se poate construi o majoritate pro-europeană. În Parlamentul Republicii Moldova se poate construi pe hârtie orice. Ar fi oameni dispuşi să susţină. Dar atât s-au maculat în ultima vreme, schimbându-şi opţiunile, partidele, grupurile, încât pentru Maia Sandu ar fi aproape o sinucidere să încerce să facă o majoritate pro-europeană în Parlamentul actual al Republicii Moldova", a subliniat el.
Condiţionalităţile financiare externe şi o presiune publică "ar putea să genereze anticipatele de care proiectul politic al Maiei Sandu are nevoie", consideră Dungaciu.
"Maia Sandu nu se poate întoarce în Parlament susţinută de un partid despre care a spus în campania electorală că este partidul condus de coruptul Igor Dodon. Nu poţi să crezi că Igor Dodon este corupt şi partidul e inocent", a apreciat analistul.
În opinia sa, Maia Sandu a câştigat scrutinul prezidenţial "pentru că a reuşit să aducă de partea ei tot electoratul pro-european cu toate nuanţele din Republica Moldova".
"Maia Sandu a făcut ceea ce n-a reuşit în 2016. În 2016, Maia Sandu n-a reuşit să aducă alături de ea tot electoratul pro-european de toate nuanţele din Republica Moldova, a ratat electoratul PDM-ului, Partidul Democrat din Republica Moldova (...). În Republica Moldova, jumătate este spre Vest, jumătate se uită spre Est, iar pachetul de control, ca să zic aşa, îl are acest partid generic numit Partidul Democrat din Republica Moldova, în vremea lui Plahotniuc, care este partidul familiilor mixte care n-are orientare strategică. Acest partid nu este nici până la capăt cu Estul, nici până la capăt cu Vestul", este de părere Dungaciu.
De asemenea, Maia Sandu a fost susţinută şi de voturile celor doi lideri unionişi şi de diaspora. "Diaspora în Republica Moldova este mai diferită în opţiuni electorale şi decât diaspora din România. S-ar putea ca pe termen scurt, mediu şi lung în România să asistăm la faptul că pachetul de control al alegerilor prezidenţiale să se mute în Occident. N-ar fi rău pentru Republica Moldova", crede Dungaciu.
El apreciază că Igor Dodon a fost un candidat slab. "Dodon este un Voronin în pantaloni scurţi. A fost totdeauna un secund - secundul lui Voronin, secundul lui Plahotniuc şi, când a fost lăsat singur, cum a fost acum lăsat singur, evident că a capotat", consideră Dan Dungaciu.
Dungaciu crede că actualul preşedinte al ţării vecine "va încerca o tranziţie lină". "După părerea mea, clopotele politice au sunat pentru Dodon. El nu mai este un lider credibil. Pe cine vor pune socialiştii? Nu au un lider credibil în acest moment", adaugă expertul.
De asemenea, el vorbeşte şi despre perspectiva din viitorul apropiat pentru Republica Moldova.
"Vine iarna. Republica Moldova este întotdeauna în buza prăpastiei. A fost totdeauna aşa. Cine va finanţa iarna? Cine va finanţa Republica Moldova? Federaţia Rusă? Nu. Dacă ar fi putut, ar fi făcut-o pe vremea lui Dodon. Cum o să îi dea Federaţia Rusă bani Maiei Sandu? România, Uniunea Europeană? Toate lucrurile acestea sunt delicate, pentru că tu nu poţi să finanţezi un Guvern sau o majoritate parlamentară care ar fi explicit împotriva Maiei Sandu", mai spune Dan Dungaciu.
CEC a finalizat, luni dimineaţă, centralizarea proceselor verbale din toate cele 2.143 de secţii de votare constituite atât pe teritoriul Republicii Moldova, cât şi în străinătate, iar datele cumulate arată că Maia Sandu a întrunit 943.486 de voturi (57,75%) din totalul celor 1.633.625 voturi valabil exprimate, în timp ce Igor Dodon a obţinut 690.139 voturi (42,25%).
Citește și:
