Donald Trump continuă o abordare contradictorie față de Uniunea Europeană: în timp ce escaladează tensiunile cu Bruxelles-ul pe tema Groenlandei, a invitat oficial UE să se alăture unui nou Consiliu pentru Pace dedicat Gazei, organism în care Washingtonul dorește să includă și Rusia, aflată în plină agresiune militară în Ucraina.
Comisia Europeană a confirmat că președintele Ursula von der Leyen a primit o scrisoare de invitație pentru a participa la acest Consiliu de Pace, conceput pentru a superviza guvernarea și reconstrucția Gazei după război, scrie The Guardian.
„Președinta este în contact strâns cu liderii UE pe toate chestiunile geopolitice, iar discuțiile vor continua pe acest subiect. Obiectivul nostru este obținerea păcii și dorim să contribuim la un plan cuprinzător pentru a pune capăt conflictului din Gaza”, a transmis Comisia Europeană, fără a preciza dacă invitația va fi acceptată.
Pe fondul acestor evoluții, liderii europeni se vor reuni joi seară, de la ora 19:00, într-un summit extraordinar al Consiliului European, dedicat relației transatlantice și poziției UE față de inițiativele administrației Trump.
Rusia, invitată în același organism
În paralel, Kremlinul a confirmat că şi președintele rus Vladimir Putin a fost invitat să facă parte din Consiliul pentru Pace. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a declarat că Moscova încearcă să „clarifice toate nuanțele” ofertei cu Washingtonul, pe fondul informațiilor privind condiții neobișnuite de aderare, relatează The Guardian.
Invitația adresată Rusiei vine în contextul în care aceasta continuă războiul din Ucraina, ceea ce amplifică iritarea capitalelor europene și ridică semne de întrebare privind credibilitatea și legitimitatea inițiativei americane.
Cine mai este invitat și condițiile de aderare
Potrivit Financial Times, administrația Trump nu vede Consiliul pentru Pace doar ca pe un instrument pentru Gaza, ci ca pe un model care ar putea fi aplicat și altor conflicte internaționale, inclusiv în Ucraina sau Venezuela.
Criticii inițiativei susțin că administrația Trump încearcă să construiască o structură paralelă care să concureze Organizația Națiunilor Unite, instituție pe care liderul de la Casa Albă a criticat-o în mod repetat.
Trump a invitat 60 de țări să se alăture Consiliului de Pace.
Potrivit informațiilor apărute anterior, Donald Trump a trimis invitații și altor lideri globali, printre care:
- președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan,
- președintele Egiptului, Abdel Fattah el-Sisi,
- președintele Argentinei, Javier Milei,
- președintele Kazahstanului, Kassym-Jomart Tokayev,
- prim-ministrul Canadei, Mark Carney,
- precum și liderii mai multor state europene.
Surse Bloomberg susțin că administrația americană solicită o contribuție de 1 miliard de dolari pentru obținerea unui loc permanent în Consiliul pentru Pace.
Statele care refuză să plătească această sumă ar urma să aibă un statut limitat, cu o durată de maximum trei ani de la intrarea în vigoare a statutului organizației.
Un reprezentant al Casei Albe a precizat că fondurile colectate vor fi controlate direct de Donald Trump și direcționate către îndeplinirea mandatului consiliului.
Conform acelorași surse, Consiliul pentru Pace va fi obligat să organizeze ședințe de vot cel puțin o dată pe an, pe baza unei ordini de zi aprobate de președintele SUA.
Donald Trump va avea dreptul de a numi un succesor și de a exclude membri ai organizației, deși o astfel de decizie ar putea fi blocată prin votul a două treimi dintre membri.
România, invitată oficial
Şi Administrația Prezidențială de la Bucureşti a confirmat că Donald Trump i-a trimis o scrisoare președintelui României, Nicușor Dan, prin care invită țara noastră să devină membră a Consiliului pentru Pace.
Consiliul pentru Pace a fost anunțat inițial, pe 15 ianuarie, ca parte a planului american pentru faza post-conflict din Gaza, unde ar urma să coordoneze administrarea temporară a teritoriului, eforturile de reconstrucție și implementarea unui eventual acord de pace.
Planul a atras critici puternice. Lideri palestinieni, oficiali ONU și organizații internaționale au avertizat că structura propusă riscă să semene cu o soluție impusă din exterior, fără legitimitate locală.
În plus, Israelul a anunțat oficial că nu a fost consultat cu privire la componența Consiliului pentru Gaza și că se opune formulei propuse. Biroul premierului Benjamin Netanyahu a transmis că inițiativa contravine politicii Israelului, în special prin includerea unor actori considerați problematici.
Inițiativa americană, care reunește actori aflați în relații tensionate sau chiar în conflict deschis, riscă să devină un nou punct major de fricțiune între Washington și aliații săi europeni, într-un context geopolitic deja extrem de volatil.