România nu a spus încă nimic despre insistența SUA de a prelua Groenlanda. Președintele Nicușor Dan s-a declarat totuși „profund îngrijorat” de „escaladarea” declarațiilor dintre „partenerii și aliații transatlantici”.
Vorbind despre îngrijorarea sa, Nicușor Dan nu a amintit nimic despre criza creată de Donald Trump în relația transatlantică odată cu cererea de anexare a Groenlandei și nici despre statele care apără integritatea Danemarcei.
De fapt ce a vrut să spună? Consilierul său pentru securitate națională şi pentru politică externă, Marius Lazurca, a explicat la Antena3 că președintele român le transmite celor implicați „Băieți, opriți-vă, că ne facem rău unul altuia și facem rău și întregii lumi. Trebuie să fim toți”.
Lazurca respinge ideea de tabere în disputa dintre SUA și marile puteri europene, subliniind că „ar trebui să depășim cât mai rapid această poziționare superficială”, iar „dialogul pentru care pledează președintele Dan” ar trebui să ducă la revenirea raporturilor dintre Europa și SUA după cel de-al Doilea Război Mondial.
România nu e singura care tace
Nici președintele Nicuşor Dan, nici consilierul său nu știu cum poate fi depășită criza actuală și s-ar mai putea reveni la ordinea mondială dinaintea venirii lui Donald Trump la Casa Albă în al doilea mandat. Îndemnul se referă la părțile implicate, ca și cum ar fi la fel de vinovate: Statele Unite vs. cele 8 state care susțin Danemarca și pe care Trump le-a amenințat cu tarife mai mari începând cu 1 februarie (Norvegia, Suedia, Franța, Germania, Regatul Unit, Olanda, Finlanda şi Danemarca).
România nu e singura care tace și nu vorbește nimic despre atacul, deocamdată verbal, asupra Groenlandei. Secretarul general al NATO, Mark Rutte a refuzat să spună orice despre acest subiect la recenta sa conferință de presă din Croația, unde a continuat să-l laude pe Trump pentru rolul său în creșterea bugetelor de apărare ale statelor Alianței.
Rutte a invocat, însă, interesul NATO pentru apărarea Arcticii, vorbind despre prezențele rusești și chinezești acolo, o preluare a retoricii Statelor Unite.
În regiunea est-europeană, doar mica Slovenie s-a oferit să fie de partea danezilor, inclusiv cu trimiterea de trupe, în vreme ce Ungaria și-a păstrat neschimbată admirația față de administrația Trump.
România și Polonia, statele unde americanii au făcut investiții strategice importante, stau în expectativă. Dincolo de armele de ultimă generație cumpărate din SUA pe datorie, zilele trecute, oficialii de la Varșovia au anunțat că SUA au aprobat și planurile de extindere și modernizare pentru toate cele 4 baze militare din Polonia, cu un cost de 500 de milioane de dolari pe care îl suportă bugetul polon. Extinderile sunt necesare pentru a asigura condiții bune celor 10.000 de soldați americani din țară, unul din cele mai mari contingente din Europa.
În plus, în Polonia sunt peste 1.500 de companii americane care au investit în total 26 de miliarde de dolari (pe 4% din PIB-ul Poloniei), cu o valoare a activelor de 60 de miliarde de dolari.
Continentul e din nou împărțit
Și România are în plan extinderea bazei militare de la Mihail Kogălniceanu, folosită de americani în perioada războiului din Afganistan, după ce SUA și-au pierdut încrederea în turci și au lăsat pe planul al doilea baza de la Incirlik, folosită anterior.
De la Kogălniceanu plecau toate aeronavele americane spre Orientul Mijlociu și tot aici făceau escală când se întorceau pe drumul spre casă. Apoi, scutul antirachetă de la Deveselu, o armă defensivă sofisticată, care la o adică poate fi convertită într-una ofensivă, joacă un rol important pentru relația româno-americană.
E greu de crezut, deci, că România sau Polonia se vor implica în Criza Groenlandei. Continentul e din nou împărțit între Noua Europă, cu statele foste comuniste din Est, care înclină spre americani, și Vechea Europă care-și păstrează principiile democratice.
Distincția a mai fost făcută în 2003 de liderul Pentagonului, Donald Rumsfeld, când Statele Unite își căutau susținători pentru a doua invazie în Irak, iar etichetele au fost puse pentru contrast: cei noi și curajoși vs. cei bătrâni și lași.
În final au participat state din ambele tabere într-un război care a lăsat Irakul devastat. Ieri, Washingtonul a declarat că și-a retras total trupele din Irak, cu excepția regiunii autonome kurde.
Foarte optimist, consilierul prezidențial pentru politică externă Marius Lazurca a declarat ieri că el nu ar paria „pe divorțul dintre SUA și Europa”, sugerând că acesta ar fi motivul pentru care Bucureștiul nu are nicio opinie în Criza Groenlandei.
Domnul Lazurca vorbește despre „sfada” și „zâzania” din Occident, ca și cum amenințarea cu anexarea Groenlandei ar fi ceva lipsit de importanță, pe scurt, „o eroare de comunicare”.
Se înțelege că la Palatul Cotroceni se subestimează amenințarea. Dacă, totuși, nu e așa, consilierul prezidențial trebuia doar să tacă. România poate fi de partea lui Trump, fără să minimizeze pericolul în care se află Danemarca.