Ca în cazul multor relații eșuate, a fost o poveste cu certuri, tensiuni nerostite și încercări de a păstra aparențele în public de când Donald Trump a reintrat în Casa Albă acum un an.
Dar pentru multe guverne europene, inclusiv pentru cei mai vechi și mai loiali aliați ai Americii, amenințarea lui Trump cu tarife punitive împotriva oricui încearcă să-l împiedice să ia Groenlanda a fost picătura care a umplut paharul. Divorțul este acum inevitabil, scrie Politico.
În privat, oficialii europeni consternați descriu graba lui Trump de a anexa teritoriul suveran danez ca fiind „nebună”.
- Trump anunță tarife suplimentare pentru opt țări din Europa. Până când SUA vor prelua integral Groenlanda. Reuniune de urgență a UE
- Europa se pregătește de confruntarea cu Trump. UE ia în calcul „bazooka” comercială. Taxe de 93 miliarde euro și restricții pentru companiile americane
„Cred că a mers prea departe”, a spus un diplomat european, căruia i s-a acordat protecția anonimatului pentru a vorbi cu sinceritate.
Înalți oficiali europeni cred din ce în ce mai mult că este timpul să înfrunte adevărul că America lui Trump nu mai este un partener comercial de încredere, cu atât mai puțin un aliat de securitate de încredere, și să privească urgent spre viitor.
„Există o schimbare în politica SUA și, în multe privințe, este permanentă. A aștepta nu este o soluție. Ceea ce trebuie făcut este o mișcare ordonată și coordonată către o nouă realitate”, potrivit unui înalt oficial dintr-un guvern european.
Această coordonare a început deja, la fel ca și marea conversație despre ce urmează.
Cu excepția unei schimbări radicale în abordarea Statelor Unite, acest proces pare probabil să se încheie cu o remodelare radicală a Occidentului, care ar răsturna echilibrul global de putere. Implicațiile variază de la daune economice transatlantice pe măsură ce tensiunile comerciale cresc, până la riscuri de securitate pe măsură ce Europa încearcă să se apere fără ajutorul american înainte de a fi pe deplin pregătită să facă acest lucru.
Probabil ar exista costuri și pentru Statele Unite, cum ar fi capacitatea lor de a proiecta putere în Africa și Orientul Mijlociu fără acces la rețeaua de baze, piste de aterizare și sprijin logistic pe care Europa le oferă în prezent.
Un viitor post-SUA
Diplomații și oficialii guvernamentali din capitalele naționale iau în considerare și ce ar putea aduce o despărțire pe termen lung de Washington.
Pentru majoritatea, perspectiva este una dureroasă, punând capăt la 80 de ani de cooperare pașnică, sprijin reciproc și comerț profitabil și dând o lovitură fatală NATO în forma sa actuală. Multe guverne vor să salveze ce pot, în timp ce lidera de extremă dreapta a Italiei, Giorgia Meloni, încearcă să reconstruiască relațiile.
Dar pentru unii oficiali guvernamentali un viitor post-SUA pentru aliații occidentali nu este greu de imaginat.
Pentru început, statele europene, inclusiv cele care nu fac parte din UE, precum Marea Britanie și Norvegia, au petrecut o mare parte din cel de-al doilea mandat al lui Trump lucrând într-un grup din ce în ce mai eficient, care operează deja fără America: așa-numita coaliție a celor dispuși să sprijine Ucraina.
Consilierii pe probleme de securitate națională din 35 de guverne sunt în contact regulat, întâlnindu-se frecvent, precum și interacționând prin mesaje text mai puțin formale. Aceștia sunt obișnuiți să caute soluții multilaterale într-o lume în care Trump este o mare parte a problemei.
Nivelurile de încredere în aceste cercuri sunt în general ridicate, potrivit unor persoane familiarizate cu modul în care funcționează grupul.
Lideri precum Keir Starmer din Marea Britanie, Emmanuel Macron din Franța și Friedrich Merz din Germania, precum și președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, Alexander Stubb din Finlanda și Meloni din Italia fac schimb în mod regulat de mesaje text.
Mesaje între liderii când Trump face ceva nebunesc
În ultimul an, au dezvoltat o rutină bine pusă la punct de schimb de mesaje ori de câte ori Trump face ceva nebunesc și potențial dăunător.
„Acest grup de discuții este cu adevărat eficient”, a spus o persoană familiarizată cu discuțiile.
Aranjamentul „informal, dar activ” este cunoscut sub numele de Grupul de la Washington, după grupul de lideri europeni care au vizitat Casa Albă cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, în august anul trecut.
Abordarea lor din ultimul an a fost în mare parte să își păstreze calmul și să răspundă la acțiunile sale politice, mai degrabă decât să muște momeala cuvintelor sale provocatoare. Acest grup a uns roțile procesului de pace din Ucraina, coaliția celor dispuși apropiindu-se de un cadru pentru un plan de pace la care sunt semnate inclusiv garanții de securitate americane pentru Ucraina.
Dar scandalul lui Trump cu privire la Groenlanda a înclinat acum balanța.
A dispărut abordarea blândă a amenințărilor președintelui american. Chiar și Starmer, în mod normal cel mai circumspect dintre lideri, a numit amenințarea președintelui cu tarife vamale „greșită”, inclusiv, se pare, într-o convorbire directă cu Trump duminică.
Criza din Groenlanda a concentrat atenția asupra întrebării cum să mergem mai departe fără America alături.
„Coaliția celor dispuși a început ca fiind în jurul Ucrainei”, a spus un alt diplomat. „Dar a creat legături foarte strânse între unii dintre oamenii cheie din capitale. Aceștia au construit încredere și, de asemenea, aptitudinea de a lucra împreună”.
Cine are nevoie de NATO?
Acest format ar putea deveni potențialul teren pentru o nouă alianță de securitate într-o epocă în care SUA nu mai sprijină NATO și securitatea europeană. Un nou acord nu ar exclude cooperarea cu America, dar nici nu ar considera-o bună.
De asemenea, în discuțiile prin mesaje text cu liderii Grupului de la Washington se află însuși Zelenski, ceea ce aduce o altă idee interesantă. Ucraina este de departe cea mai militarizată țară dintre cele reprezentate, cu o armată imensă, o industrie de producție de drone extrem de sofisticată și mai multă expertiză în realitățile purtării unui război decât oricine altcineva.
Deși Ucraina a căutat de mult timp să adere la NATO, aceasta pare acum mai puțin un premiu decât odinioară, deoarece promisiunile Americii de a susține orice garanții de securitate devin din ce în ce mai puțin convingătoare pe zi ce trece.
Dacă puterea militară a Ucrainei ar fi inclusă, atunci când este adăugată la cea a Franței, Germaniei, Poloniei și Regatului Unit, printre altele, puterea armată potențială a coaliției celor dispuși ar fi vastă și ar include atât state nucleare, cât și state non-nucleare.
Deși nevoia Europei de a se apăra cu mai puțin sprijin american este un subiect vechi de conversație, în ultimele zile s-a înregistrat o avalanșă de inițiative.
Comisarul european pentru Apărare, Andrius Kubilius, a propus acum o săptămână o armată permanentă a UE de 100.000 de oameni și a reînviat ideea unui Consiliu European de Securitate format din aproximativ 12 membri, inclusiv Regatul Unit. Von der Leyen a promovat o nouă Strategie Europeană de Securitate, deși puține detalii au fost încă furnizate.
Există un consens larg că aceste conversații despre o nouă arhitectură europeană de securitate trebuie să aibă loc rapid. Liderii UE se vor întâlni personal pentru un summit de urgență în următoarele zile, pentru a calibra un răspuns la amenințările lui Trump la adresa Groenlandei, deși discuția ar putea fi mult mai amplă decât atât.
Având în vedere că Trump urmează să participe la Forumul Economic Mondial de la Davos, există și posibilitatea unor discuții față în față între partea europeană și cea americană.
După ce a vorbit cu Merz, Macron, Starmer și șeful NATO, Mark Rutte, von der Leyen a declarat că europenii vor „rămâne fermi” în angajamentul lor de a proteja Groenlanda. „Vom înfrunta aceste provocări la adresa solidarității noastre europene cu fermitate și hotărâre”, a spus ea.
Având în vedere momentul actual, va fi nevoie și de o gândire creativă.