Judecătorii CCR au amânat pentru a patra oară pronunțarea asupra Legii pensiilor magistraților, sub pretext că ar trebui să analizeze noi documente trimise de Înalta Curte.
Din documente rezultă că Înalta Curte nu vrea pensii bazate pe contributivitate.
- Curtea Constituțională amână până în februarie decizia pe pensiile magistraților
- CCR ne costă banii din PNRR? Dragoș Pîslaru: Am ratat termenul, nu pot crea speranțe privind recuperarea banilor
Curtea Constituțională (CCR) pare să fi intrat în jocul de interese al magistraților și tergiversează analizarea pe fond a legii care-i nemulțumește atât de mult pe judecători și procurori. Astăzi, CCR a amânat pentru a patra oară o decizie, cu toate că România ar fi avut nevoie de reformarea pensiilor magistraților înainte de 1 ianuarie 2026 pentru a nu pierde cei peste 200 de milioane de euro din Programul Național de Redresare și Reziliență.
Amânările succesive țin atât de opoziția judecătorilor constituționali numiți de PSD, cât și de faptul că există perioade mult prea lungi de timp între ședințe. CCR a stabilit că următoarea dată în care va fi analizată Legea pensiilor magistraților va fi peste aproape o lună: pe 11 februarie.
De ce au judecătorii constituționali nevoie de încă patru săptămâni pentru următorul vot, nu e prea clar. Doar pentru a citi documentul trimis ieri de Înalta Curte, în care această instituție susține între altele că intervenția legislativă în privința pensiilor de serviciu „nu poate transforma pensia de serviciu într-o prestație pur contributivă, lipsită de specificul său instituțional” și că nu se poate diminua cuantumul pensiei magistraților „sub un prag rezonabil, raportat la responsabilitățile și incompatibilitățile severe impuse de-a lungul carierei”?
Pe scurt, Înalta Curte nu vrea ca pensiile magistraților să se bazeze pe contributivitatea acestora, așa cum se întâmplă în cazul celorlalte pensii din România.
Se amână până când se va obţine majoritatea?
Înalta Curte pare să vrea amânarea discutării acestei legi la CCR, până când va reuși să aibă majoritate printre judecătorii constituționali. Pe 28 decembrie, când fusese programată o altă ședință, toți cei 4 judecători CCR numiți de PSD au ieșit din sală, iar o zi mai târziu când fusese stabilită o nouă ședință, cei 4 nu s-au prezentat.
Apoi, pe 31 decembrie, o avocată apropiată de AUR i-a cerut Curții de Apel să suspende activitatea a doi dintre judecătorii CCR: Dacian Dragoș, numit de președintele Nicușor Dan la CCR și Mihai Busuioc, numit de PSD. Curtea de Apel urmează să dea verdictul la finele lunii ianuarie.
Această succesiune de fapte scoate în evidență miza mare a Legii pensiilor magistraților, lege care a fost declarată neconstituțională pe formă în octombrie anul trecut, după o sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție. La începutul lunii decembrie, Înalta Curte a revenit și a atacat pentru a doua oară Legea la CCR pe motiv că textul legii îi discriminează pe magistrați față de alți beneficiari de pensii de serviciu, pentru că ar „încălca brutal” a independența justiției sau fiindcă ar utiliza „termeni ambigui și neclari” și ar avea chiar „lacune legislative” care ar face legea incompatibilă.
Există un joc politico-juridic care se face pentru declararea neconstituțională a Legii pensiilor magistraților sau, în absența unei majorități, să se amâne cât mai mult, până când sub presiuni de tot felul, unii judecători CCR să voteze așa cum vrea, în majoritatea lui, sistemul juridic.
Autor: Sabina Fati