Serviciul rus de informații militare GRU a orchestrat o tentativă de incendiere, în 2024, a unei fabrici din Lituania care furnizează armatei ucrainene scanere de unde radio, au anunțat vineri oficiali lituanieni. Grupul a încercat să comită atacuri similare și alte țări, inclusiv în România.
Șase cetățeni din Spania, Columbia, Cuba, Rusia și Belarus au fost acuzați în legătură cu tentativa eșuată de incendiere a fabricii lituaniene, iar gruparea a încercat atacuri similare și în Polonia, România și Cehia, au declarat poliția și procurorii, potrivit Reuters.
„Infracțiunile au fost coordonate, iar ordinele au fost trimise executanților de către un grup de persoane care se află în Rusia și care au legături cu GRU al Rusiei”, a declarat adjunctul șefului poliției criminale lituaniene, Saulius Briginas, într-o conferință de presă organizată la Vilnius.
În martie anul trecut, procurorii lituanieni au acuzat serviciile militare de informaţii ale Rusiei că au coordonat incendierea unui magazin IKEA din Vilnius şi au sugerat că obiectivul ar fi putut fi vizat deoarece logo-ul lanţului de mobilă are aceleaşi culori, albastru şi galben, ca drapelul Ucrainei.
Tribunalul Districtual din Vilnius l-a condamnat în noiembrie trei ani și patru luni de închisoare pe un cetățean ucrainean în vârstă de 18 ani, Danîo Bardadim, pentru incendierea magazinului IKEA prin introducerea unui dispozitiv exploziv, a relatat postul de televiziune de stat LRT.
Rusia folosește „agenți de unică folosință”
Spionii ruși recrutează din ce în ce mai mult ucraineni pentru a comite acte de sabotaj în Europa, menite să submineze NATO și să încerce o întoarcere a opiniei publice din Occident împotriva Ucrainei, potrivit unui raport publicat de organizația britanică Royal United Services Institute (RUSI).
Ofițerii de informații ai Kremlinului caută să atragă persoane prin aplicații de mesagerie precum Telegram sau site-urilor de jocuri, pentru a-i utiliza ca „agenți de unică folosință”, însărcinați cu comiterea de incendii, vandalism și alte acte ostile, arată raportul citat de Sky News.
Sunt recrutați și cetățeni de alte naționalități, iar banii reprezintă un factor motivațional cheie. Adolescenții, migranții și persoanele în vârstă cu experiență în serviciul militar din perioada sovietică sunt considerați potriviți pentru fi recrutați în operațiuni de sabotaj.
Cum sunt ademeniți sabotorii
Plata - de la sute la mii de euro - este adesea promisă în criptomonede, pentru ca sursa de finanțare să fie dificil de urmărit pentru anchetatori.
„Metodele folosite pentru recrutarea și atribuirea de sarcini sabotorilor au trecut de la dependența din epoca Războiului Rece de agenții de informații instruiți la un model caracterizat prin misiuni la distanță, independente și extrem de ușor de negat”, se arată în raportul intitulat „Răspunsul la finanțarea sabotajului rus”.
Potrivit documentului, actorii ostili externalizează acum sarcini ieftine către "agenți de unică folosință" (sau "agenți pentru o zi") recrutați online.
Kremlinul a negat anterior acuzațiile occidentale privind o campanie tot mai agresivă de sabotaj și alte ostilități hibride. Însă numărul actelor de incendiere și sabotaj grav legate de Rusia în Europa a crescut la 34 în 2024, față de 12 în anul precedent și doar două în 2022, notează sursa citată.
Autorii raportului au declarat că acest tip de activitate ce poate fi uşor negată „a evoluat într-o amenințare sistematică și geografic direcționată”.
Întrucât mulți ofițeri de informații ruși au fost expulzați din Europa în urma invaziei la scară largă a Ucrainei de către Rusia, spionii ruși „se bazează din ce în ce mai mult pe intermediari și «agenți de unică folosință», mulți din Ucraina, pentru a executa sarcini de sabotaj”, arată documentul.
„Dacă astfel de incidente sunt tratate exclusiv ca acțiuni ale unor cetățeni ucraineni, acest lucru ar putea alimenta sentimentul anti-ucrainean și ar putea eroda sprijinul public pentru Kiev - un obiectiv strategic al operațiunilor de sabotaj”, arată autorii. Aceștia menționează că printre ucrainenii recrutați se numără și cei care „nu erau conștienți de adevărata natură a sarcinilor lor”.
„Liniile roșii” ale NATO sunt puse la încercare
Guvernele trebuie să considere că incidentele individuale - indiferent de cât de minore sunt - fac parte dintr-un pattern mult mai grav de activitate împotriva aliaților occidentali.
„Deși incidentele individuale pot părea de nivel scăzut sau oportuniste, ele sugerează, în mod colectiv, apariția unei campanii mai ample, menite să crească costul sprijinirii Ucrainei, să testeze liniile roșii ale statelor NATO și să erodeze încrederea publicului în sistemele de securitate națională occidentale”, se arată în document.
Suspiciunea de sabotaj rusesc acoperă o gamă largă de acțiuni, de la operațiuni majore, cum ar fi deteriorarea cablurilor submarine, până la atacuri mult mai simple împotriva țintelor militare și civile, inclusiv declanșarea de incendii și acte de vandalism, dar și activități de recunoaștere.
Colete explozive interceptate de SRI în București
În octombrie anul trecut, SRI a anunțat că a dejucat o tentativă de sabotaj orchestrată de Rusia pe teritoriul României. Doi ucraineni care au intrat în ţară dinspre Polonia, coordonați de serviciile secrete ruse, intenţionau să incendieze un sediu al companiei ucrainene de curierat NOVA POST din Bucureşti.
Ucrainenii au ajuns la Bucureşti și au plasat la sediul NOVA POST două colete în care se aflau dispozitive incendiare ce puteau fi declanșate de la distanţă. Acestea erau confecţionate artizanal, mascate în căşti audio şi piese auto, respectiv componente de monitorizare a locaţiei prin GPS.
Potrivit SRI, modul de operare a urmat tiparul practicat de Rusia.
Cei doi ucraineni, de 21 şi 24 de ani, au fost reţinuţi, fiind cercetaţi pentru tentativă la acte de diversiune.
Rețeaua rusă a acționat și în Polonia, iar serviciile secrete din cele două state și-au corelat acțiunile împotriva acesteia.
Columbianul plătit de ruși să arunce în aer obiective din România a fost condamnat
În septembrie un columbian care intenționa să arunce în aer obiective strategice din România, la instigarea unei persoane rezidente în Rusia, a fost condamnat definitiv, de Înalta Curte de Casație și Justiție la șase ani de închisoare pentru tentativă la acte de diversiune.
Acesta a venit în România în 2024 și intenționa să arunce în aer obiective dintr-o zonă comercială din Bragadiru, unde se aflau un depozit de deșeuri reciclabile, precum și două sonde de extracție a petrolului și o stație de reglare/măsurare gaze naturale.
El nu a reușit să-și pună planul în aplicare, datorită intervenției polițiștilor, cu sprijinul SRI.