În timp ce președintele american Donald Trump le transmite protestatarilor iranieni mesajul că „ajutorul este pe drum”, realitatea din teren arată că Washingtonul are puține instrumente capabile să influențeze decisiv evoluțiile din Iran, iar orice intervenție în forță ar presupune riscuri majore și costuri greu de anticipat.
O analiză publicată de The Guardian arată că opțiunile SUA sunt limitate atât de lipsa unei desfășurări militare prealabile, cât și de riscul escaladării regionale, fără garanția că o asemenea acțiune ar ajuta mișcarea de protest sau ar slăbi regimul de la Teheran.
Fără desfășurare militară, fără opțiuni reale
Potrivit analizei, Trump a vorbit despre o posibilă intervenție militară fără ca vreo desfășurare militară prealabilă să fi avut loc. Mai mult, în ultimele luni, Statele Unite au redus prezența militară din regiune, ceea ce limitează și mai mult opțiunile disponibile.
The Guardian subliniază că SUA nu au mai avut niciun portavion desfășurat în Orientul Mijlociu din octombrie, după doi ani de prezență aproape continuă în urma atacului Hamas asupra Israelului.
Lovituri aeriene cu bazele altora și riscul represaliilor
În aceste condiții, orice atac aerian sau cu rachete ar trebui să plece din baze americane sau aliate din Orientul Mijlociu.
Analiza atrage atenția că Washingtonul ar avea nevoie de acordul unor state precum Qatar, Bahrain, Irak, Emiratele Arabe Unite, Oman sau Arabia Saudită și ar trebui, în același timp, să le apere de eventuale represalii iraniene.
Chiar și în lipsa folosirii directe a acestor baze, „liderii iranieni au amenințat că vor lovi baze și nave americane în cazul unui atac asupra țării”.
Iranul e slăbit, dar nu dezarmat
Deși capacitățile militare ale Iranului au fost afectate în războiul de 12 zile cu Israelul, The Guardian notează că Teheranul nu este lipsit de mijloace de răspuns. „Se estimează că Iranul dispune de aproximativ 2.000 de rachete balistice grele”, capabile, dacă sunt lansate în număr mare, să evite sistemele de apărare antiaeriană americane și israeliene.
Principalele amplasamente de lansare rămân îngropate în munți, iar refacerea infrastructurii militare este în curs.
- Trump spune că liderii iranieni l-au sunat pentru a negocia: Analizăm opțiuni foarte puternice. Teheranul îl ironizează cu o caricatură
Ce ar putea bombarda, de fapt, SUA?
O altă problemă majoră este identificarea țintelor. Protestele și reprimarea violentă au loc pe întreg teritoriul Iranului, iar riscul victimelor civile este ridicat.
Analiza avertizează că lovirea țintelor nu este întotdeauna precisă, unele obiective pot fi identificate greșit, iar victimele civile în zonele urbane ar reprezenta un risc evident. În plus, nu este clar că astfel de lovituri ar produce un efect real pe teren.
Mai mult, regimul de la Teheran ar putea transforma un atac al SUA într-un factor de mobilizare internă, invocând lunga istorie a intervențiilor SUA, care datează încă de la lovitura de stat organizată de CIA în 1953.
În ciuda nemulțumirii populare, regimul iranian nu pare fragil sau slab, supraviețuind deja unui atac israelian susținut.
Avertismentul experților: „Nu are linii roșii”
„Există în mod clar un guvern, o armată și servicii de securitate coerente în Iran”, este de părere Roxane Farmanfarmaian, cercetător asociat la think tank-ul Royal United Services Institute.
Aceasta adaugă că „Guvernul arată că nu are linii roșii: își va securiza granițele și străzile, iar numărul extraordinar de mare de saci mortuari arată determinarea de a face acest lucru”.
O eventuală tentativă de a-l elimina pe ayatollahul Ali Khamenei este analizată ca scenariu teoretic, dar extrem de periculos. Uciderea liderului unei alte țări ar fi o escaladare uluitoare, ar ridica numeroase probleme juridice și ar invita la un răspuns militar susținut, notează The Guardian.
Mai mult, o asemenea acțiune nu ar garanta schimbarea regimului, care a rămas intact chiar și după eliminarea a zeci de lideri militari iranieni în urma atacurilor israeliene.
Alternativele: cyber, Internet și Starlink
În lipsa unor opțiuni militare clare, sunt luate în calcul și alte variante, precum atacuri cibernetice sau sprijinirea accesului la Internet.
Ciaran Martin, fost director al Centrului Național de Securitate Cibernetică al Marii Britanii, avertizează însă că „este greu de văzut ce ar putea funcționa” și că întreruperea serviciilor precum electricitatea „i-ar afecta probabil mai mult pe civili”.
Ideea de a oferi acces la Starlink nu este considerată „cu adevărat o operațiune cibernetică” și e oricum insuficientă pentru a opri violențele.
Concluzia analizei este că așteptările create de mesajul lui Trump – „ajutorul este pe drum” – riscă să nu fie susținute de realitatea din teren. Ceea ce poate fi realizat prin intervenția militară americană s-ar putea să nu se ridice la nivelul promisiunii făcute de liderul de la Casa Albă, avertizează The Guardian.
G.P