Persoanele care au consumat în mod regulat brânză și smântână cu un conținut mai ridicat de grăsimi au avut un risc mai mic de a dezvolta demență pe parcursul a 25 de ani, în timp ce produsele lactate cu conținut scăzut de grăsimi și alte lactate nu au arătat o asociere clară, potrivit unui nou studiu.
Cei care au consumat zilnic 50 de grame sau mai mult de brânză cu conținut ridicat de grăsimi – aproximativ o treime de cană – au avut un risc general mai scăzut de demență, inclusiv de demență vasculară, o formă de declin cognitiv cauzată de fluxul sanguin deficitar către creier, arată studiul suedez desfășurat pe parcursul a 25 de ani, citat de ABC News.
Studiul a inclus aproape 28.000 de persoane și a fost publicat în Neurology, revista medicală a Academiei Americane de Neurologie.
De asemenea, persoanele care au consumat în medie cel puțin 20 de grame de smântână cu conținut ridicat de grăsimi – aproximativ o lingură și jumătate – au prezentat un risc mai scăzut de demență, potrivit rezultatelor studiului.
În schimb, studiul nu a identificat beneficii similare pentru brânza degresată, smântâna cu conținut scăzut de grăsimi sau unt. Consumul de lapte, fie integral, fie degresat, nu a redus nici el riscul de demență.
Potrivit lui Emily Sonestedt, profesor asociat la Universitatea din Lund și autoarea principală a studiului, faptul că brânza și smântâna integrale par să aducă beneficii creierului, în timp ce laptele integral nu, ar putea fi explicat prin diferențele nutriționale și prin modul în care aceste produse sunt integrate în alimentația zilnică.
„Brânza este un produs fermentat, iar procesul de fermentație produce compuși bioactivi care pot influența inflamația și vasele de sânge. Smântâna este, de obicei, folosită în mâncăruri gătite acasă, nu consumată în cantități mari de una singură. Consumul de lapte, pe de altă parte, variază mai mult în funcție de tiparele alimentare și nu implică același proces de fermentație”, a explicat Sonestedt pentru ABC News.
Sursa și calitatea produselor lactate pot fi, de asemenea, importante, a precizat la rândul său Richard Isaacson, neurolog specializat în prevenția demenței la Institutul pentru Boli Neurodegenerative.
„Nu toate tipurile de brânză sunt la fel. Ceea ce mănâncă o vacă determină ce se află în lapte – iar asta determină ce ajunge în brânză”, a spus Isaacson.
Produsele lactate provenite de la vaci hrănite cu iarbă, în special cele care au consumat iarbă pe tot parcursul vieții, conțin de obicei niveluri mai ridicate de acizi grași omega-3, care protejează creierul.
De asemenea, studiul a constatat că cele 15–20% dintre persoane care poartă cel puțin o copie a unei variante genetice cunoscute sub numele de APOE ε4 nu au beneficiat de consumul niciunui tip de produse lactate. Acest lucru se poate explica prin faptul că purtătorii genei APOE sunt mai sensibili la grăsimile saturate decât cei care nu o au și arată că este necesar ca recomandările alimentare pentru sănătatea creierului să fie personalizate.
În orice caz, constatările studiului nu demonstrează că un consum ridicat de brânză și smântână cu conținut mare de grăsimi previne demența, a avertizat Sonestedt.
„Este un studiu observațional. Brânza și smântâna pot fi, pur și simplu, indicatori ai unor tipare alimentare și factori de stil de viață mai largi. Nu este o undă verde pentru a crește dramatic consumul”, a spus ea.
C.S.