În urmă cu exact un an, în această perioadă, Joe Biden era președintele Statelor Unite. Mă aflam la Doha, în Qatar, unde negociam cu Israelul și Hamas finalizarea unui acord de încetare a focului și de eliberare a ostaticilor.
Echipa lui Donald Trump, aflată atunci în tranziție, a lucrat îndeaproape cu noi – un rar exemplu de cooperare bipartizană – pentru a elibera ostatici și a pune capăt unui război.
Astăzi, pare că a trecut un deceniu. Multe se pot schimba într-un singur an, iar 2025 a demonstrat acest lucru din plin.
În prezent, Statele Unite au cea mai mare concentrare militară din Caraibe de la criza rachetelor cubaneze încoace.
Emisari ruși se află la Miami pentru a discuta o nouă propunere de armistițiu pentru Ucraina, în timp ce președintele Vladimir Putin continuă să escaladeze conflictul.
SUA au instalat un general cu trei stele în Israel pentru a supraveghea încetarea focului în Gaza, după ce au bombardat Iranul în cursul verii.
Președintele Donald Trump pregătește un summit la Beijing, care ar putea decide soarta Taiwanului și direcția competiției globale cu China în domeniul tehnologiilor avansate și al inteligenței artificiale.
Ultimul an pare mai degrabă unul de transformare profundă decât de tranziție, iar 2026 se conturează ca un an de cotitură, cu mai multe puncte critice pe agenda globală, scrie Brett McGurk, specialist pentru afaceri globale la CNN, care a ocupat funcții în domeniul securității naționale în mandatele președinților George W. Bush, Barack Obama, Donald Trump și Joe Biden.
Iată cele șapte teme majore care merită urmărite cu atenție:
1. Venezuela: Confruntare deschisă
Administrația Trump a desfășurat cea mai mare flotă militară în Caraibe și Atlanticul de Vest de la apogeul Războiului Rece.
Forța include un grup de luptă cu portavion, mai multe distrugătoare, nave amfibie, bombardiere stealth și unități de operațiuni speciale.
Scopul exact rămâne neclar, însă armata americană desfășoară o campanie letală împotriva presupuşilor traficanți de droguri – având deja aproape 30 de lovituri aeriene, fără autorizare din partea Congresului sau dezbatere publică.
În ultima săptămână, Trump a crescut presiunea prin declararea unei blocade militare asupra transporturilor ilegale de petrol și confiscarea mai multor petroliere.
Totul sugerează o politică de schimbare de regim susținută de forță militară.
Casa Albă pare să spere că liderul venezuelean Nicolás Maduro va părăsi puterea de bunăvoie, eventual pentru a se refugia în Rusia sau în altă parte – o cerere pe care Trump ar fi formulat-o direct.
Un asemenea scenariu este însă puțin probabil. Istoria arată că presiunea economică și amenințările externe rareori determină lideri precum Maduro să cedeze puterea.
Trump transmite acum mesajul că SUA vor să fie puterea dominantă în emisfera vestică, America fiind dispusă să folosească forța pentru a-și apăra interesele.
Administrația numește această abordare „Corolarul Trump” la Doctrina Monroe. Diferența este că, în vremea lui Monroe, SUA nu aveau o flotă navală. Astăzi, o parte semnificativă a celei mai puternice forțe navale din lume este poziționată în largul Venezuelei.
Soarta lui Maduro în 2026 va spune multe. Dacă rămâne la putere, Trump riscă să fie perceput ca un lider mai mult vocal decât eficient. Dacă pleacă, nimeni nu va mai pune la îndoială seriozitatea ambițiilor hegemonice ale Washingtonului.
2. Ucraina: Al cincilea an de război
În februarie, invazia Rusiei în Ucraina va intra în al cincilea an. Obiectivul inițial al lui Putin – capturarea Kievului și distrugerea statului ucrainean – a eșuat. Astăzi, forțele ruse sunt blocate în estul Ucrainei și au suferit peste un milion de victime.
Al cincilea an al unui război este adesea un moment de cotitură: fie spre pace, fie spre escaladări riscante. Putin pare să creadă că 2026 este șansa de a frânge voința Ucrainei. Totuși, niciuna dintre părți nu pare capabilă de un progres decisiv.
Trump încearcă să impună un acord de pace, care ar garanta securitatea Ucrainei în schimbul cedării unor teritorii. Putin nu dă semne că ar accepta, iar marea necunoscută este dacă Trump îl va considera responsabil pentru eșec sau dacă va renunța complet, slăbind capacitatea Ucrainei de a rezista.
Astfel, anul decisiv s-ar putea juca mai degrabă la Washington decât pe front.
3. Taiwan: În meniu
O imagine definitorie a lui 2025 ar putea fi apropierea vizibilă dintre Putin, Xi Jinping, Kim Jong Un și Iran – un grup cunoscut sub acronimul CRINK. Aceste state susțin Rusia și urmăresc o lume divizată în sfere de influență.
Noua Strategie de Securitate Națională a SUA descrie America drept principala putere dominantă în emisfera vestică și afirmă că epoca în care SUA susțineau întreaga ordine globală „ca Atlas” a luat sfârșit. Kremlinul a salutat documentul ca fiind compatibil cu viziunea Rusiei.
Taiwanul este punctul în care aceste teorii devin realitate. Deși Trump a aprobat cel mai mare pachet de armament din istorie pentru Taiwan, rămâne neclar dacă va menține politica tradițională sau va face concesii Chinei. Summit-ul de la Beijing va fi decisiv. La Taipei circulă deja o expresie celebră: „Dacă nu ești invitat la masă, ești în meniu.”
4. Israel: Alegeri decisive
Israelul a obținut succese militare importante, dar nu le-a transformat în câștiguri politice durabile. Țara este condusă de una dintre cele mai fragile coaliții din istorie, dominată de partide naționaliste.
Alegerile parlamentare din 2026 ar putea decide dacă Israelul își consolidează poziția sau rămâne într-un blocaj periculos. Rezultatul va influența direct șansele extinderii Acordurilor Abraham, inclusiv un posibil acord cu Arabia Saudită.
5. Iran: Un punct de ruptură
Iranul traversează cea mai slabă perioadă de la Revoluția din 1979. Rețelele sale regionale au fost distruse, apărarea aeriană neutralizată, iar aliatul sirian e pierdut. Liderul suprem, Ali Khamenei, este în vârstă și bolnav, fără un succesor clar.
În 2026, riscul instabilității interne și al reacțiilor violente crește. Un regim slăbit poate deveni imprevizibil.
6. Terorism: Revenirea unei amenințări
După ani de relativă acalmie, terorismul este din nou în creștere. Atacurile și comploturile recente arată că rețelele extremiste se reactivează. Fără o cooperare internațională fermă, această tendință riscă să se accelereze.
7. Inteligența artificială: Revoluția
Inteligența artificială a devenit una dintre cele mai importante mize geopolitice. China și SUA o tratează ca pe o competiție existențială, comparabilă cu cursa spațială din Războiul Rece.
Surpriza tehnologică venită din China în 2025 a demonstrat cât de rapid se pot eroda avantajele considerate garantate.
În 2026, tensiunile dintre progresul tehnologic, politica internă și rivalitatea globală vor crește, iar AI va deveni una dintre forțele-cheie care modelează politica mondială.
B.B.