Tot mai mulți pensionari din Suedia se înscriu la cursuri universitare organizate special pentru vârstnici, pe fondul singurătății crescânde și al dorinței de a învăța din plăcere și de a interacționa direct cu alți oameni.
Senioruniversitet, o universitate națională care colaborează cu instituția suedeză de educație pentru adulți Folkuniversitetet, are aproximativ 30 de filiale independente în întreaga țară. Acestea organizează cercuri de studiu, serii de conferințe și cursuri universitare în domenii precum limbi străine, politică, medicină sau arhitectură, scrie The Guardian.
Filiala din Stockholm, cea mai mare din Suedia, a devenit extrem de populară de la înființarea sa, în 1991. Activitățile sunt organizate în prezent în mai multe locuri din capitală, cu ajutorul a aproximativ 100 de voluntari. Cel mai popular eveniment, conferințele de marți, adună în jur de 1.000 de persoane în fiecare săptămână.
Printre temele recente ale conferințelor din Stockholm s-au numărat „Arta acordării premiilor Nobel”, susținută de un fost membru al unui comitet Nobel, „Dezinformarea și inteligența artificială – amenințarea pe care ne-am inventat-o singuri” sau „De la săpun la patrimoniu cultural și invers”.
Președintele Senioruniversitet din Stockholm, Inga Sanner, a declarat că numărul membrilor a atins un nivel record la nivel național. „Am avut, desigur, o scădere în timpul pandemiei, dar am revenit la același nivel și am crescut chiar și mai mult. Numărul membrilor noștri este cel mai mare din toate timpurile”, a spus ea.
Potrivit datelor Folkuniversitetet, în 2023 au avut loc 2.099 de evenimente în Suedia, la care au participat 161.932 de persoane. Pentru acest an, estimările indică 177.024 de participanți la 2.391 de evenimente.
Secretarul general al Folkuniversitetet, Gunnar Danielsson, a subliniat că interesul pentru Senioruniversitet reflectă bucuria de a învăța de dragul cunoașterii. „Dorința de a învăța de plăcere, sau de dragul învățării în sine, este o bucurie de văzut într-o societate care este din ce în ce mai obsedată de educație ca pregătire pentru muncă”, a spus el.
Foame fantastică de educație
Danielsson a adăugat că popularitatea în creștere nu se reflectă însă și în finanțarea guvernamentală, care a „scăzut semnificativ” în ultimii ani. „Cel mai probabil, reflectă dorința de a se întâlni efectiv cu alți oameni în viața reală, nu pe Internet”, a mai spus el.
Inga Sanner, profesoară de istorie acum pensionată, a afirmat că persoanele în vârstă sunt „din ce în ce mai alerte” și au o „foame fantastică de educație”. „Este absolut fascinant că sunt atât de mulți care vor să învețe mai mult și să afle mai multe despre lume. Este atât de necesar în vremurile noastre”, a spus ea.
Sanner a subliniat și rolul social mai larg al Senioruniversitet. „Este vorba despre probleme de democrație și educație. Seniorii nu trăiesc într-un vid. Dacă nu altceva, are un efect asupra copiilor și nepoților”, a declarat ea. „Ești un exemplu. Nu doar stai într-un fotoliu care se leagănă, ci ieși și vrei să înveți mai mult. Apoi, poți împărtăși asta cu nepoții și copiii tăi.”
Ea a adăugat: „Conferințele sunt fantastice. Te simți complet împlinit după ce ai fost la un eveniment și apoi entuziasmul continuă când te întâlnești cu alții.”
Pentru mulți dintre voluntari, biroul din centrul Stockholmului este ca un loc de muncă. „Este o muncă foarte plină de sens, dar în același timp te simți foarte bine și întâlnești alți oameni”, a spus Sanner, care a recunoscut totuși că membrii provin dintr-un mediu „prea omogen” și că este nevoie să se ajungă la un public mai divers.
Susanne Abelin, 66 de ani, fostă jurnalistă din Norrtälje, face şi ea voluntariat la newsletter-ul universității și învață italiană. Ea spune că discriminarea pe criterii de vârstă este răspândită în Suedia. „Ești văzut mai mult sau mai puțin ca un idiot. Poate pentru că am dus-o material atât de bine, generații la rând, încât nu mai avem nevoie unii de alții – cu bune și cu rele”, a declarat ea.
Despre cursurile de italiană, ea a adăugat: „Nu sunt deloc fluentă în italiană și probabil nu voi fi niciodată, dar este ceva care mă inspiră și îmi menține mintea alertă. În loc să faci integrame și sudoku, poți studia niște verbe.”
Joachim Forsgren, 71 de ani, fost medic și voluntar la filiala din Stockholm, spune că implicarea oferă oamenilor „un sentiment de sens și faptul că încă mai contribuie”. „Oamenii pot avea senzația că nu mai contribuie odată ce ies la pensie. «Pensionari» este un cuvânt pe care îl urăsc”, a spus el.
Forsgren consideră că voluntariatul este parte dintr-un „proiect de democrație”. „Acest lucru este cu adevărat o încercare, mai ales în ziua de azi, de a-i face pe oameni interesați de ceea ce se întâmplă”, a afirmat el, adăugând că, în contextul creșterii dezinformării online și a populismului, universitatea îi ajută pe oameni să „privească critic cantitatea de informații în care aproape că ne înecăm în fiecare zi”.