Consiliul Superior al Magistraturii a transmis, marţi seară, prima analiză a răspunsurilor din chestionarul aplicat judecătorilor şi la care au răspuns peste 56% dintre judecătorii din România, de la toate nivelurile.
Chestionarul a cuprins 20 de întrebări, dintre care 17 au permis răspunsuri care pot fi centralizate automat, în timp ce pentru 3 întrebări au permis răspunsuri deschise.
Astfel, peste 98% dintre judecătorii care au completat chestionarul online au resimţit în ultimul an o campanie publică împotriva justiţiei, iar 67% dintre ei sunt de acord cu poziţiile publice ale CSM.
Datele centralizate arată că 192 de judecători au fost înlocuiţi din completul care judeca anumite cauze, 31 dintre ei fără să-şi fi dat acordul în acest sens. Un singur judecător a apreciat că schimbarea a fost realizată cu scopul de a conduce la intervenirea prescripţiei răspunderii penale.
”În ceea ce priveşte aspectele referitoare la percepţia publică şi reacţiile instituţionale privind justiţia, 98,1% dintre judecători au răspuns că au resimţit în ultimul an o campanie publică împotriva justiţiei.
În ceea ce priveşte reacţiile publice ale CSM la campania publică desfăşurată 67% dintre respondenţi au indicat acordul faţă de aceste reacţii, 25% au exprimat o poziţie neutră, iar 8% au arătat că nu sunt de acord”, a transmis, marţi, CSM, într-un comunicat de presă.
Nivel ridicat de susținere pentru CSM
Instituţia apreciază că, potrivit datelor centralizate, reacţiile publice ale CSM au beneficiat de un nivel ridicat de susţinere în rândul judecătorilor, dezacordul fiind unul foarte redus raportat la numărul de respondenţi.
În capitolul destinat problemelor vizând continuitatea completului, 8,4% dintre respondenţi (192) au arătat că au fost înlocuiţi din complet, în timp ce 91,6% (2081) nu au fost înlocuiţi.
”Dintre cei care au fost înlocuiţi, 139 judecători au arătat că măsura a fost dispusă cu acordul acestora, în timp ce alţi 31 judecători au arătat au fost înlocuiţi fără acordul acestora. Un număr de 169 judecători au arătat că motivele invocate pentru măsură au fost legitime/justificate, în timp ce 16 au apreciat în sens contrar.
Un singur respondent a apreciat că schimbarea a fost realizată cu scopul de a conduce la intervenirea prescripţiei răspunderii penale, în timp ce 159 judecători au răspuns în sens contrar”, a mai transmis CSM.
Potrivit instituţiei citate, trei judecători au arătat că au atacat actul administrativ în instanţă, în timp ce 71 de judecători au arătat că nu au formulat o astfel de acţiune.
„Pasivitatea Parlamentului”, principala cauză a prescripțiilor
CSM susține că în răspunsurile la chestionar „pasivitatea Parlamentului” a fost indicată drept principala cauză a prescripției răspunderii penale.
„Percepția judecătorilor este că principala cauză care a condus la aceste situații în care se constată intervenită prescripția răspunderii penale este pasivitatea Parlamentului. În același timp, constituie cauze semnificative durata urmăririi penale și deciziile pronunțate de către Curtea Constituțională”, se mai arată în comunicatul CSM.
CSM spune că „judecătorii au perceput ca fiind pe ultimul loc motivul referitor la modificările nelegitime sau nejustificate aduse componenței completului, aspect care întărește concluzia privind generalizarea și formarea unei percepții greșite în rândul publicului, percepție ce are ca efect decredibilizarea justiției”.
Jumătate dintre cei chestionați au răspuns anonim
Chestionarul a fost adresat tuturor judecătorilor în funcţie din toate gradele de jurisdicţie şi a fost disponibil în perioada 16–21 decembrie 2025, participând la procesul de consultare un număr de 2.583 de judecători, ceea ce reprezintă 56,50 % din corpul activ al judecătorilor.
Aproape jumătate dintre participanţi, respectiv 1.315, au completat datele anonim.
CSM a demarat consultarea, ”având în vedere contextul actual din justiţie”, după documentarul Recorder.
În cursul zilei de luni, timp de mai multe ore, preşedintele a avut discuţii cu magistraţi în cadrul cărora s-au ridicat numeroase probleme – schimbarea judecătorilor din complet pentru a interveni prescripţia faptelor penale a fost doar una dintre problemele semnalate.