Preşedintele României, Nicuşor Dan, şi premierul Ilie Bolojan au transmis duminică mesaje de comemorare cu ocazia Zilei Memoriei Victimelor Comunismului şi a împlinirii a 36 de ani de la Revoluţia din decembrie 1989, subliniind importanţa apărării democraţiei şi riscurile reprezentate de relativizarea crimelor regimului comunist.
Nicuşor Dan a depus o coroană de flori la Monumentul Eroilor Revoluţiei din 1989, din Piaţa Universităţii, potrivit unui anunţ al Administraţiei Prezidenţiale. Gestul vine în contextul comemorărilor dedicate victimelor represiunii comuniste şi celor care au murit pentru libertate în decembrie 1989.
În urmă cu un an, la 35 de ani de la Revoluţie, Nicuşor Dan – pe atunci primar general al Capitalei – afirma că societatea are datoria de a proteja democraţia câştigată cu preţul vieţilor celor ucişi în Revoluţie şi de a menţine direcţia europeană a României.
„Trebuie să ne oprim un moment şi să ne amintim despre acele vremuri, despre românii care au murit la Revoluţie astfel încât noi să avem acum libertatea de a ne alege drumul şi de a spune fără frică ce gândim. Datorită lor trăim într-o societate liberă, întemeiată pe valori europene şi pe respectul drepturilor fundamentale”, scria atunci Nicuşor Dan, subliniind că democraţia câştigată trebuie apărată prin fapte.
Bolojan: După 36 de ani de libertate, avem încă multe de corectat
În acelaşi timp, premierul Ilie Bolojan a transmis un mesaj oficial în care a avertizat asupra pericolului nostalgiei faţă de comunism şi al relativizării crimelor acestuia, la 36 de ani de la prăbuşirea regimului.
„Astăzi îi comemorăm pe cei care au fost victime ale comunismului şi pe cei care au avut curajul să se ridice împotriva unei dictaturi care a distrus vieţi şi a încălcat sistematic drepturile oamenilor”, a declarat premierul.
Ilie Bolojan a reamintit că revolta începută la Timişoara, în decembrie 1989, a ajuns la Bucureşti pe 21 decembrie şi a dus la căderea regimului comunist, subliniind că libertăţile de care beneficiază astăzi românii sunt rezultatul direct al sacrificiului celor care au ieşit atunci în stradă.
Premierul a admis că tranziţia postcomunistă a fost marcată de erori şi dezechilibre, dar a insistat că direcţia generală a României rămâne una democratică.
„După 36 de ani de libertate, avem încă multe de corectat. Este important să nu ne lăsăm atraşi de nostalgii periculoase sau de încercări de a relativiza crimele comunismului”, a spus Bolojan.
El a menţionat, totodată, provocările actuale – de la contextul de securitate complicat până la dezechilibrele bugetare şi slăbiciunile structurale – şi a subliniat că soluţiile ţin de responsabilitate, onestitate şi decizii ferme. „Doar aşa putem spune că sacrificiul celor care au murit pentru libertate nu a fost zadarnic”, a conchis premierul.
Ce se marchează pe 21 decembrie
Ziua Memoriei Victimelor Comunismului este marcată anual în România pentru a comemora victimele represiunii regimului comunist – de la deţinuţii politici şi deportaţi până la cei ucişi în decembrie 1989.
De asemenea, ziua de 21 decembrie este legată direct de unul dintre cele mai dramatice momente ale Revoluţiei din 1989. În această zi, după revolta începută la Timişoara în 15 decembrie, protestele au ajuns la Bucureşti, unde regimul comunist a încercat să-şi demonstreze autoritatea printr-un miting organizat de Nicolae Ceauşescu în Piaţa Palatului. Evenimentul, transmis în direct la radio şi televiziune, s-a transformat rapid într-o manifestaţie de protest, marcată de huiduieli şi de pierderea controlului de către autorităţi.
În seara şi noaptea de 21 decembrie 1989, forţele de represiune au intervenit violent împotriva manifestanţilor din Capitală, în special în zona Pieţei Universităţii şi la baricada de la Intercontinental. Zeci de oameni au fost ucişi, sute au fost răniţi, iar alte câteva sute au fost arestaţi.
Represiunea nu a reuşit însă să oprească protestele, iar a doua zi, pe 22 decembrie, armata a fraternizat cu demonstranţii, ceea ce a dus la fuga lui Nicolae Ceauşescu şi la prăbuşirea regimului comunist.