Confederația Patronală Concordia, care reprezintă companii din cele mai importante 20 de sectoare economice, având o contribuție de 30% la PIB, propune un pachet de 20 de măsuri de relansare și creștere economică.
Este vorba despre politici fiscale pentru investiții, reforme structurale și mobilizarea capitalului autohton pentru competitivitate.
Implementarea pachetului de măsuri Concordia ar genera:
- Deblocarea a peste 10 miliarde lei în investiții
- Creșterea gradului de conformare fiscală și a colectării cu un impact estimat la 1,4-2 miliarde euro anual
- Reducerea costurilor administrative pentru companii cu 30-40%
- Crearea unui mediu economic favorabil pentru sute de mii de locuri de muncă
„Mediul de afaceri este pregătit să continue să susțină creșterea economică, dar are nevoie de semnale puternice și concrete care să arate că statul este un partener, nu un inhibitor, în acest proces,” susține Mihai Matei, vicepreședintele Confederației Concordia. „Prin implementarea acestor măsuri, decidenții publici pot reda încrederea mediului de afaceri, pot încuraja investițiile și crearea de locuri de muncă și pot consolida rolul României în economia europeană.”
Pachetul propus vizează șapte domenii strategice de acțiune: fiscalitate, piața muncii, digitalizare, inovare, energie, transporturi și diplomație economică.
Economia românească are resurse, industrii competitive și capital uman adaptabil, însă pierde teren din cauza unui stat care decide lent, reglementează excesiv și lasă puțin spațiu pentru accelerarea investițiilor.
Redăm în continuare măsuri și argumentele Concordia privind oportunitatea acestora.
1. Stabilitate fiscală și predictibilitate
Menținerea cotei unice ca pilon al stabilității fiscale și garantarea unui calendar multianual pentru modificările fiscale – anunțate cu minimum 6 luni înainte de aplicare.
2. Eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) ar lăsa în economie 1.3-1.5 miliarde de lei, care ar putea fi folosiți pentru investiții
Această taxă penalizează investițiile și sectoarele cu marje reduse. Eliminarea ei ar sprijini dezvoltarea companiilor și investițiile productive.
Totodată, IMCA descurajează sau blochează investiții în domenii cheie precum telecomunicații, IT sau alte sectoare cu valoare adăugată mare. Potrivit unui sondaj recent realizat de Concordia, 3 din 5 companii au amânat, redus sau redirecționat investițiile după introducerea IMCA.
În aceeași direcție este necesară actualizarea mecanismului de monitorizare a investițiilor străine (FDI screening) pentru asigura un proces rapid pentru investiții strategice (peste 4 milioane de euro), în special pentru investitorii care au parcurs deja procesul de monitorizare (expansiune).
3. Reformă fiscală pro-investiții prin măsuri concrete care să sprijine domenii cu valoare adăugată
Folosirea pe scară largă a creditelor fiscale și deductibilităților de 150%-200% pentru investițiile greenfield sau pentru extinderea capacităților de producție, pentru anumite tipuri de cheltuieli, inclusiv scutirea de impozit pe profit pentru profitul reinvestit în digitalizare și producție.
Introducerea unui regim fiscal pentru business angels (credite fiscale, scutiri de impozit pe câștigurile de capital reinvestite).
4. Accelerarea accesului la fonduri europene
Standardizarea ghidurilor, eliminarea documentației redundante, introducerea plăților rapide și pre-finanțării extinse, reducerea semnificativă a birocrației pentru beneficiari și un punct de contact unic național, tip one-stop-shop, pentru finanțări.
Mai sunt de absorbit 39 miliarde de euro din cele 44,4 miliarde de euro disponibile pentru perioada 2021-2027.
5. Creșterea investițiilor fondurilor de pensii în economia reală
Majorarea plafonului legal pentru investiții în fonduri de private equity și venture capital la 5–10% din active, aliniat practicilor europene, pentru a mobiliza peste un miliard de euro capital autohton.
Această modificare poate veni la pachet cu o inițiativă public-privată de a înființa un fond de private equity dedicat României, care să atragă capital sub-utilizat în mediul privat
6. Stimularea investițiilor în cercetare, dezvoltare și inovare.
Un pachet de instrumente (fiscale, financiare) dedicat stimulării investițiilor în cercetare-dezvoltare și inovare, aplicabil tuturor industriilor este esențial. Acest pachet care să includă simplificarea și consolidarea deducerilor fiscale existente – trebuie să permită accesarea de credite fiscale pentru activități de cercetare-dezvoltare (R&D), adoptarea unui regim tip IP Box și simplificarea certificării proiectelor care să ar stimuleze dezvoltarea de produse cu IP local.
Pe termen mediu, astfel de măsuri cresc valoarea adăugată internă, exporturile și competitivitatea firmelor românești, extinzând baza de impozitare.
7. Scheme de ajutor și instrumente financiare pentru investiții în tehnologie (digitalizare și tehnologie avansată) și retehnologizare (eficiență energetică, productivitate) pentru industrie și IMM-uri.
Studiile Asociaţiei Patronale a Industriei de Software si Servicii (ANIS) arată că investițiile IT au un efect multiplicator ridicat: 1 euro investit generează 3–5 euro în PIB, iar companiile care adoptă soluții digitale își cresc productivitatea cu 15–30%.
În prezent, procedurile de achiziții publice IT durează 12–24 luni, iar cerințele privind proprietatea intelectuală elimină furnizori SaaS competitivi, reducând accesul statului la soluții moderne.
8. Accelerarea digitalizării administrației publice.
O digitalizare coerentă, coordonată și predictibilă poate aduce o creștere anuală de 1–1,5% din PIB, prin reducerea poverii administrative, creșterea eficienței și atragerea investițiilor private în tehnologie.
O dinamică accelerată a acestui proces se va vedea rapid printr-un parteneriat stat–industrie IT pentru transformarea digitală a serviciilor publice, interoperabilitate și eliminarea dependenței de un număr restrâns de furnizori tradiționali.
9. Simplificarea administrativă, reducerea accelerată a poverii birocratice și digitalizarea ANAF
Combinarea digitalizării ANAF cu o inspecție administrativă unică, digitală (integrarea controalelor ITM/ANAF/ANPC/Mediu într-o singură vizită coordonată) ar reduce semnificativ costurile de conformare pentru companii și ar permite ANAF să treacă de la control formal la analiză de risc și recuperare efectivă a veniturilor.
Dacă reforma ar reuși să reducă gap-ul de TVA cu doar 5%, impactul bugetar pozitiv s-ar ridica la circa 1,4 miliarde euro/an – de câteva ori mai mult decât costurile oricărui program serios de digitalizare a administrației fiscale (estimare pe baza datelor CE).
Eliminarea declarațiilor redundante (D394, D390), compensarea automată între creanțe și datorii, precompletarea declarațiilor și interconectarea ANAF–CNAS–Trezorerie pot crește conformarea voluntară cu 10–20% fără controale suplimentare.
10. Platformă unică de raportare fiscală și statistică
Lansarea unei platforme unice de conformare digitală, prin care companiile depun o singură raportare pentru ANAF, INS, CNAS și Trezorerie, ar reduce timpul de conformare și munca administrativă cu 30–40%.
Studiile Comisiei Europene privind digitalizarea administrațiilor fiscale arată că introducerea raportării electronice integrate și a e-facturării poate reduce timpul de conformare cu până la 20–27% în 3–5 ani.
Extinderea raportării precompletate ar susține considerabil analize de risc mai bune pentru ANAF, reducerea erorilor și a litigiilor fiscale, cu efect direct atât asupra productivității private, cât și asupra colectării bugetare.
Citeşte integral despre Cele 20 de măsuri concrete de relansare economică, puse pe masă de mediul de business: Ar debloca investiții de 10 mld. lei – ar creștere gradul de conformare cu 2 mld. euro – ar reduce povara administrativă cu 30-40% pentru companii pe Curs de Guvernare