Liderii Uniunii Europene intră în summitul de joi de la Bruxelles profund divizați în privința modului în care ar trebui finanțat ajutorul urgent pentru Ucraina.
Disputa opune statele care susțin folosirea activelor rusești înghețate celor care preferă un nou împrumut comun al UE și readuce la suprafață vechile tensiuni Nord–Sud privind datoria comună.
Activele rusești, „singura opțiune”, spun Germania și aliații săi
Cu doar câteva ore înainte de reuniunea celor 27 de lideri, taberele erau clar conturate, observă jurnaliștii Politico. Germania, alături de statele nordice și de cele din Europa de Est, insistă că acordarea unui împrumut pentru Ucraina garantat de activele înghețate ale băncii centrale a Rusiei este „singura opțiune realistă”. Aceste fonduri sunt deținute în mare parte de Euroclear, instituție financiară cu sediul în Belgia.
Berlinul susține că mecanismul ar permite un sprijin consistent și pe termen lung pentru Kiev, fără a pune presiune suplimentară pe bugetele naționale ale statelor membre.
Belgia și Italia împing un „plan B”: datorie comună a UE
De cealaltă parte, Belgia și Italia se opun folosirii activelor rusești și promovează un „plan B”: sprijinirea Ucrainei printr-un împrumut comun al UE, garantat de bugetul blocului comunitar. Bulgaria, Malta, Ungaria și Slovacia se numără și ele printre statele care resping varianta activelor înghețate.
Premierul italian Giorgia Meloni a anunțat că va cere explicații privind „posibilele riscuri” ale utilizării acestor fonduri, în timp ce cancelarul german Friedrich Merz a reafirmat că schema bazată pe active este necesară „pentru a ajuta la încheierea acestui război cât mai rapid posibil”.
Von der Leyen deschide ușa către ambele variante
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a încercat să păstreze un echilibru, anunțând că pe masa Consiliului European se află două opțiuni.
„Am propus două opțiuni diferite pentru acest Consiliu European, una bazată pe active și una bazată pe împrumuturi ale UE. Va trebui să decidem ce direcție alegem”, a declarat ea, într-un discurs susținut la Parlamentul European.
Soluție de compromis: fără Ungaria și Slovacia
Potrivit mai multor diplomați europeni, citați de Politico, o posibilă ieșire din blocaj ar fi adoptarea unui mecanism de datorie comună din care să fie excluse Ungaria și Slovacia, state care se opun constant ajutorului pentru Ucraina. Acordul ar putea fi formal adoptat de Consiliu, dar finanțarea efectivă ar reveni doar unui grup de 25 de țări.
O astfel de soluție ar oferi un colac de salvare finanțelor publice ale Ucrainei, care riscă să rămână fără resurse din aprilie 2026.
Orban neagă, diplomații îl contrazic
Premierul ungar Viktor Orban susține că activele rusești nu vor fi discutate la summit și că negocierile s-au mutat exclusiv pe împrumuturi comune. Mai mulți diplomați europeni îl contrazic însă și spun că activele rusești rămân „singura opțiune aflată cu adevărat pe masă”.
„Nu este vorba despre frugali versus cheltuitori. Este vorba despre a fi sau nu pro-Ucraina”, a declarat un diplomat european, subliniind că, în ultimii ani, în prima linie a sprijinului financiar pentru Kiev au fost statele nordice și est-europene.
Belgia, în centrul rezistenței
Belgia refuză ferm folosirea fondurilor rusești aflate la Euroclear și a reușit să atragă și alți aliați. „Comisia a creat un monstru și a fost mâncată de el”, a comentat un diplomat european, referindu-se la planul bazat pe active.
Susținătorii datoriei comune afirmă că acest model „este mai ieftin și oferă mai multă claritate”. Criticii avertizează însă că ar necesita și acordul politic al lui Orban, care a amenințat în repetate rânduri că va bloca ajutorul pentru Ucraina. În schimbul sprijinului său, Comisia ar putea scuti contribuabilii din Ungaria și Slovacia de plata apărării Ucrainei.
În spatele negocierilor tehnice se află o miză majoră, punctează Politico: menținerea Ucrainei pe linia de plutire într-un moment în care resursele sale financiare sunt aproape epuizate.
G.P.