Campania de atacuri masive a Ucrainei împotriva infrastructurii energetice din Rusia a debutat în mod consistent la începutul anului 2024. Însă de la începutul lunii august, Kievul a intensificat acest război energetic, dublându-și atacurile care vizează cea mai importantă sursă financiară a Rusiei. Ce urmărește, de fapt, Kievul și cât poate să mărească strânsoarea asupra gigantului energetic și militar care s-a năpustit asupra sa?
Ucraina a declarat joi că dronele sale cu rază lungă de acțiune au atacat săptămâna aceasta o platformă petrolieră offshore majoră în Marea Caspică, într-o misiune nedezvăluită anterior. Lovitura semnalează o nouă extindere a listei sale de ținte într-o campanie tot mai amplă de a întrerupe veniturile energetice rusești care îi finanțează războiul, se arată într-o analiză CNN.
„Acesta este primul atac al Ucrainei asupra infrastructurii rusești legate de producția de petrol în Marea Caspică”, a declarat o sursă din cadrul Serviciului de Securitate al Ucrainei pentru postul american de televiziune, numind-o „un alt semnal pentru Rusia că toate întreprinderile sale care lucrează pentru război sunt ținte legitime”.
Ucrainenii lovesc platformele maritime
Ucraina atacă acum o gamă din ce în ce mai largă de ținte, nu doar rafinării, ci și infrastructură de export de petrol și gaze, conducte, petroliere. Iar, mai nou, infrastructura de foraj marin.
Atacurile cu drone și rachete asupra sectorului petrolier rusesc au început lent, pe fondul temerilor că ar putea perturba aprovizionarea și prețurile petrolului european – doar 16 atacuri ucrainene au vizat ținte petroliere în primii doi ani de război. Dar, pe măsură ce piețele s-au stabilizat, campania Ucrainei s-a intensificat.
Luna noiembrie a înregistrat cel mai mare număr de atacuri de până acum într-o singură lună, conform datelor din proiectul Armed Conflict Location & Event Data (ACLED) și analizei CNN.
Acest lucru se întâmplă într-un moment critic al războiului. Eforturile recente de pace conduse de SUA par doar să fi întărit cerințele maximaliste ale Rusiei, iar forțele Moscovei avansează lent în mai multe zone ale frontului. Acest lucru, laolaltă cu un exces mondial de aprovizionare cu petrol care protejează piața împotriva potențialelor creșteri de prețuri, înseamnă că aliații occidentali ai Ucrainei au devenit susținători tot mai convinși ai acestei campanii.
„Cred că strategia generală din vară încoace este ideea că nu-i poți permite Rusiei să păstreze o mare parte din veniturile sale energetice esențiale, care au alimentat avantajul masiv al recrutării efectivelor pe care Moscova îl are față de Ucraina”, a declarat Helima Croft, șefa strategiei pentru materii prime la RBC Capital Markets, referindu-se la capacitatea Rusiei de a plăti salarii și bonusuri mari pentru recrutarea soldaților.
„Așadar, cred că este un efort mai organizat de a închide cumva acel bancomat energetic”, a adăugat ea.
Atacuri repetate și ținte mai mari
Între începutul lunii august și sfârșitul lui noiembrie, Ucraina a atacat cel puțin 77 de instalații energetice rusești, aproape dublu față de totalul din primele șapte luni ale anului, potrivit ACLED. În noiembrie au fost înregistrate cel puțin 14 atacuri asupra rafinăriilor și patru atacuri asupra terminalelor de export rusești.
Atacul asupra acelorași instalații de mai multe ori este acum o parte cheie a strategiei. Rafinăria din Saratov, deținută de Rosneft, de exemplu, a fost atacată de cel puțin opt ori de la începutul lunii august, patru dintre aceste atacuri având loc în noiembrie.
„Ceea ce de obicei erau atacuri ocazionale menite să provoace daune a devenit un efort susținut de a împiedica rafinăriile să se stabilizeze complet”, a scris Nikhil Dubey, analist senior de rafinare la firma de date și analiză Kpler, la începutul lunii decembrie.
Cercetările lui Dubey arată că atacurile repetate asupra rafinăriilor rusești, precum cea din Saratov, au scos din funcțiune o parte semnificativă din capacitate și „încetinesc ritmul fiecărei reparații”. De asemenea, el arată că din august, Kievul încearcă să maximizeze impactul atacurilor asupra rafinăriilor rusești, vizând nu doar „părțile vizibile ale unei unități, ci și blocajele importante din sistemul de rafinare care produc combustibilii finali”.
Sergei Vakulenko, cercetător senior la Centrul de experți Carnegie Russia Eurasia Center, cu sediul la Berlin, care a lucrat 25 de ani în industria petrolieră și de gaze rusă, a declarat pentru CNN că el crede că daunele inițiale pe care Ucraina le-a provocat au fost gestionabile pentru Moscova până acum. Dar trebuie luate în considerare daunele pe termen lung cauzate de incendiile la scară largă pe care aceste atacuri tind să le provoace.
Modelul atacurilor sugerează, de asemenea, că Ucraina nu mai încearcă să limiteze impactul doar la piața internă de energie a Rusiei. Din august, Kievul a intensificat considerabil loviturile asupra instalațiilor rusești de export de petrol.
Porturile Novorossiisk și Tuapse de la Marea Neagră și Ust-Luga de la Marea Baltică au fost lovite de mai multe ori. Și conductele sunt, de asemenea, luate la țintă. Conducta Drujba care transportă petrol rusesc către puținele țări UE rămase care se bazează pe ea a fost lovită de cinci ori din august, declanșând proteste din Ungaria, care păstrează relații bune cu Moscova.
La sfârșitul lunii noiembrie, Consorțiul Caspian Pipeline, care transportă 80% din totalul livrărilor de petrol din Kazahstan către Marea Neagră, a declarat că a fost atacat de două ori în patru zile. Întregul terminal a fost închis timp de două zile, iar ministrul kazah de externe a numit-o „o acțiune care dăunează relațiilor bilaterale dintre Republica Kazahstan și Ucraina”.
Mesajul ucrainenilor pentru cei care nu respectă sancțiunile
„Presupun că Ucraina vrea să insufle frică și vrea să facă orice petrolier care intră în Marea Neagră să plătească scump”, a spus Vakulenko. „Cred că, prin aceasta, Ucraina nu câștigă nicio simpatie și ar putea suporta anumite costuri”, a adăugat el.
Dar Ucraina nu e descurajată. Miercuri a lansat al treilea atac asupra unei alte verigi critice din lanțul de aprovizionare cu petrol al Rusiei - navele care îl transportă către piețele globale. O sursă din serviciul de securitate al Ucrainei a susținut că drone maritime au fost folosite pentru a ataca un petrolier sancționat în Marea Neagră, care se îndrepta spre Novorossiisk.
Primele două atacuri de la sfârșitul lunii noiembrie asupra petrolierelor au declanșat un răspuns rarisim din partea lui Putin, care le-a catalogat „piraterie”, iar Turcia a convocat ambasadorii ucrainean și rus în semn de protest.
„Nu avem alt instrument decât să tăiem fluxul de bani către Rusia pentru a preveni acest război pentru existență”, a declarat Oleksandr Karchenko, directorul Centrului de Cercetare a Industriei Energetice din Kiev. Faptul că aceste nave sancționate au fost acolo în primul rând, a susținut el, demonstrează clar că sancțiunile occidentale sunt inadecvate. „Așadar, băieți, dacă nu puteți pune respecta sancțiunile, poate cineva vă poate ajuta”, a spus el.
Factorii care ajută Ucraina
Doi factori externi i-au permis Ucrainei să-și sporească atacurile în ultimele luni. Mai întâi a fost o schimbare neașteptată a poziției Statelor Unite.
„Este foarte greu, dacă nu chiar imposibil, să câștigi un război fără a ataca țara unui invadator”, a scris președintele american Trump pe Truth Social la sfârșitul lunii august.
Iar în octombrie, două surse au declarat pentru CNN că SUA și-au intensificat schimbul de informații cu Ucraina după summitul eșuat din Alaska dintre Trump și Putin, concentrându-se pe ținte legate de energie din interiorul Rusiei, sperând să forțeze Rusia să revină la masa negocierilor.
Europa a fost, de asemenea, de acord. „SUA rămân un partener activ când vine vorba de atacurile puternice ale Ucrainei asupra țintelor energetice rusești, în timp ce aliații europeni și-au intensificat implicarea”, a declarat pentru CNN o sursă din cadrul programului de drone al Ucrainei.
Al doilea factor favorabil pentru Ucraina a fost scăderea prețurilor petrolului, determinată de o ofertă excedentară la nivel global.
O sursă din serviciile de informații occidentale a declarat pentru CNN că Ucraina primește sprijin suplimentar în această campanie „după cum este necesar” și „scopul este ca aceste atacuri să aibă consecințe”. Piețele globale de petrol pot „suporta” efectul, a adăugat sursa.
Cât poate să reziste Rusia?
Rafinăriile de petrol din Rusia procesează cu aproximativ 6% mai puțin petrol decât în aceeași perioadă a anului trecut, potrivit analistului Dubey de la Kpler. Deși acest nivel poate părea mic, este deranjant pentru ruși, a spus Dubey.
În septembrie și octombrie anul acesta, au apărut în mediul online înregistrări video cu mașini care stăteau la coadă în fața benzinăriilor, iar guvernul rus, confruntându-se cu penurii în unele regiuni, a interzis exporturile de benzină până la sfârșitul anului.
La sfârșitul lunii noiembrie, Putin a semnat o lege care le permite companiilor ruse să primească o subvenție dacă prelucrează petrolul la rafinăriile din Belarus și îl importă înapoi în Rusia, a relatat presa de stat, măsură menită să stabilizeze piața internă.
Atacurile escaladate ale Ucrainei au coincis, de asemenea, cu primele noi sancțiuni impuse Rusiei de când Trump a revenit în funcție în ianuarie. În octombrie, președintele american a anunțat sancțiuni asupra celor mai mari companii petroliere din Rusia - Rosneft și Lukoil.
Prețurile țițeiului rusesc Ural au scăzut treptat de atunci până la cel mai scăzut nivel din război de până acum, conform datelor de la Argus Media, contribuind la scăderea veniturilor din exporturile de petrol rusesc la cel mai scăzut nivel din februarie 2022, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie.
În noiembrie, presa de stat a raportat că veniturile Rusiei din petrol și gaze naturale au scăzut cu aproape 34% față de aceeași lună a anului trecut.
Vakulenko consideră că atacurile asupra instalațiilor energetice rusești sunt doar „unul dintre elementele puzzle-ului” care urmărește să-l împingă pe Putin să caute pacea.
„Cred că daunele economice pe care trebuie să le provoci Rusiei sunt probabil mai mari decât ar putea provoca Ucraina în acest moment. Cred că, dacă situația o cere, Rusia ar putea supraviețui probabil cu jumătate din exporturile sale de petrol și gaze”, a spus el.
Pentru Croft, contează dacă Ucraina și aliații săi pot menține ritmul. „Combinația dintre atacurile la infrastructură axate pe ținte de export și puterea de rezistență a blocării sancțiunilor, cred că ar putea împinge Rusia înapoi la masa negocierilor, dar trebuie să fie un eveniment de durată mai lungă”, a spus ea.
Având în vedere că Trump face acum presiuni asupra Ucrainei pentru a accepta concesii majore, acesta ar putea fi un test al dorinței sale de a face ambele lucruri, conchide CNN.
T.D.