Un nou studiu arată că persoanele diagnosticate cu tulburări de alimentație continuă să prezinte riscuri crescute pentru mai multe boli grave chiar şi după cinci sau zece ani.
Cercetarea, realizată în Marea Britanie pe peste jumătate de milion de oameni, unii cu un astfel de diagnostic, alții fără, a arătat că riscurile rămân semnificativ mai mari în primul grup pentru afecţiuni metabolice, hepatice, osoase şi psihice, comparativ cu populaţia generală, scrie Euronews.
Dintre subiecții diagosticați cu o afecțiune alimentară, femeile şi adolescentele au reprezentat 89% din total, iar distribuţia tipurilor de tulburări a inclus 15% cazuri de anorexie, 21% de bulimie şi 5% tulburare de alimentaţie compulsivă, restul fiind forme nespecificate.
În primul an după diagnostic, persoanele cu tulburări de alimentaţie au prezentat riscuri semnificativ crescute pentru boli hepatice, insuficienţă renală, osteoporoză, diabet, insuficienţă cardiacă, depresie, auto-vătămare şi comportament suicidar, comparativ cu grupul fără tulburări de alimentaţie. Deşi aceste riscuri au scăzut la cinci şi zece ani, ele au rămas totuşi peste nivelul populaţiei generale, se arată într-un raport publicat de BMJ Medicine.
Tulburările de alimentaţie, precum anorexia nervoasă, bulimia nervoasă sau tulburarea de alimentaţie compulsivă, afectează aproximativ 16 milioane de persoane la nivel mondial.