Consiliul Superior al Magistraturii a avizat negativ noul proiect de lege privind pensiile magistraților. Avizul e facultativ, iar Guvernul poate să-și asume răspunderea în Parlament pentru pensiile speciale.
Judecătorii constituționali au amânat în mai multe rânduri decizia asupra constituționalității proiectului Legii pensiilor magistraților, fie din lipsă de cvorum, fie din punct de vedere procedural, în sensul că Guvernul nu a respectat termenul de 30 de zile în care procurorii și judecătorii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) să-și dea avizul, chiar dacă e doar consultativ.
Blocajele au început după ce în luna septembrie Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a atacat la Curtea Constituțională proiectul de lege, pe motiv că reforma pensiilor magistraților ar fi „o tentativă de a slăbi independenţa Justiţiei şi statutul constituţional al magistraturii“. De ce ieșirea la pensie a magistraților la 65 de ani și cuantumul pensiei, în multe cazuri mai mare decât salariul, ar slăbi independența Justiției e mai aproape de slogan decât de o afirmație articulată și asumată.
Lipsa de echitate pe care o resimt pensionarii
Sigur că magistrații trebuie plătiți decent, în așa fel încât și pensiile să fie decente. Dar nu atât sumele substanțiale plătite de la buget sunt mărul discordiei, cât lipsa de echitate pe care pensionarii de rând o resimt.
Magistrații reclamă volumul mare de muncă și stresul în exercitarea profesiei. Dar un medic chirurg, de pildă, nu suportă și el un stres permanent în sala de operație? E doar o întrebare pe care magistrații ar trebui să și-o pună.
- Șefa CSM: O pensie de 11.000 de lei mi se pare mică. Suntem unici, nu este ușor să ajungi magistrat (Video)
- Cât câștigă lunar șefa CSM și de ce consideră „mică” o pensie de 11.000 de lei
În momentul de față, foștii magistrați primesc în medie 5.000 de euro lunar, dar sunt și pensii mult mai mari, ajungând până la 14.000 de euro și care depășesc substanțial salariul de magistrat. Cu ce ochi îi privesc cei aproape un milion de pensionari a căror pensie minimă e 1.200 de lei?
Conform noului proiect, cuantumul pensiei magistraţilor rămâne la 55% din baza de calcul, reprezentată de media indemnizaţiilor brute din ultimii 5 ani, dar nu mai mult de 70% din ultima indemnizaţie netă. Singura modificare față de proiectul inițial este că perioada de tranziţie până la vârsta de pensionare de 65 de ani va crește de la 10 la 15 ani, altfel spus, magistrații vor avea mai mult timp până la atingerea vârstei de pensionare, ca toți cetățenii.
E de la sine înțeles că judecătorii constituționali nu pot fi obiectivi atunci când sunt chemați să judece dacă tăierea pensiilor speciale nu încalcă Constituția.
De-a lungul timpului, mulți dintre membrii CCR numiți de partide și de președintele țării au avut anterior mandate de deputați sau senatori, în special din partea PSD, începând cu președinții Curții Valer Dorneanu și Marian Enache. De altfel, s-a vorbit mereu de majoritatea judecătorilor CCR care au luat decizii în funcție de interesele partidelor care i-au trimis în forul suprem care apără Constituția.
Președintele a făcut o afirmație nefericită privind pensiile speciale
S-a invocat apoi impunerea unui singur sistem de calcul al pensiilor, proporțional cu contribuțiile plătite de fiecare angajat, indiferent din ce domeniu de activitate. Dar egalitatea în fața legii, prevăzută de Constituție, e încălcată tocmai de cei care ar trebui să o apere.
Singura modalitate de depolitizare a Curții Constituționale ar fi modificarea Constituției. Numai că ne aflăm într-un cerc vicios, în condițiile în care CCR este garantul revizuirii Constituției și cea care verifică legalitatea procedurilor pentru revizuirea legii fundamentale. O majoritate calificată, anume de două treimi din numărul total al deputaților și senatorilor, ar putea fi posibilă chiar și în actuala legislatură, însă lipsește voința politică.
Nici președintele Nicușor Dan, nici premierul Ilie Bolojan nu s-au exprimat în nici un fel în sensul revizuirii Constituției.
În schimb, la o conferință de presă după eșecul negocierilor cu magistrații, președintele a făcut o afirmație nefericită legată de pensiile speciale, spunând că această problemă „a devenit un subiect de campanie politică“ și că magistrații „au ajuns un fel de vinovați de serviciu“.
Și a adăugat că de câteva luni „există o presiune socială la adresa magistraţilor: orice e rău în ţara asta se întâmplă pentru că ei au nişte pensii prea mari“.
Respectarea egalității în fața legii e una din sarcinile președintelui, care trebuie să intervină și în dezamorsarea presiunii sociale la adresa magistraților.