Camera Deputaților a aprobat, miercuri, modificările legislative pentru protecția victimelor violenței domestice, prin care ordinul de protecție provizoriu va fi prelungit automat, iar mai multe instituții vor putea depune cererea în numele victimei.
Legea a trecut cu 284 de voturi „pentru”, 2 voturi „contra”, 5 abțineri și un deputat care nu a votat.
Camera era for decizional aşa că acum legea merge la promulgare.
Actul normativ aduce schimbări esențiale în protecția victimelor violenței domestice, fiind corelat cu Legea 26/2024 privind ordinul de protecție și cu recomandările Avocatului Poporului.
Ordinul de protecție provizoriu se prelungește automat
Una dintre principalele modificări prevede că ordinul de protecție provizoriu se prelungește automat până la soluționarea cererii în primă instanță. Până acum, ordinul expira după 5 zile, lăsând victimele vulnerabile.
„Noua lege îl prelungește automat până la decizia primei instanțe, asigurând continuitatea protecției și eliminând intervalele în care agresorul putea reveni”, explică Alina Gorghiu, președintele Comisiei speciale comune a Camerei Deputaților și Senatului „România fără violență domestică”.
Legea introduce un nou alineat în art. 158 din Codul Penal, prin care violența domestică este tratată ca o problemă de siguranță publică, nu un conflict privat.
Mai multe instituții pot depune cererea în numele victimei
Legea mai prevede că mai multe instituții pot depune cererea de ordin de protecție în numele victimei: procurorul, autoritățile locale cu atribuții în protecția victimelor și furnizorii acreditați de servicii sociale.
„Această prevedere este vitală pentru victimele care nu pot sau nu îndrăznesc să solicite singure ajutor. Statul poate interveni din oficiu în situațiile de risc major”, explică Gorghiu.
Instanța e obligată să evalueze riscul independent
Judecătorul va evalua riscul chiar și în lipsa raportului serviciului de probațiune și va face propria analiză pe baza probelor existente. Astfel, ordinele de protecție nu mai pot fi respinse din lipsa unor documente formale, atunci când riscul este evident.
În plus, noua lege abrogă prevederea care permitea victimei să renunțe la cererea depusă de instituții. „Măsura previne presiunile agresorului și întrerupe repetitivul ciclu violență–renunțare–reviolentare”, explică Gorghiu.
Plângerea penală nu mai poate fi retrasă
„Cea mai importantă schimbare: retragerea plângerii pentru loviri sau alte violențe (art. 193 și 196 CP) nu mai produce efecte atunci când agresorul este membru de familie.
În multe situații, renunțarea era impusă prin presiune, intimidare sau dependență. Sistemul rămânea ‘orb’ la istoricul agresorului și repetitivitatea abuzului”, subliniază Gorghiu.