Mai multe drone rusești au intrat în spațiul aerian al României și Republicii Moldova în această dimineață, după ce toată noaptea Rusia a atacat spațiul ucrainean.
Azi dimineață la prima oră, Ministerul Apărării a ridicat inițial două aeronave germane Eurofighter Typhoon de la baza aeriană Mihail Kogălniceanu, pentru a supraveghea ce se întâmplă, iar ulterior alte două aeronave F16 Fighting Falcon, de la Baza 86 Aeriană Borcea au fost ridicate.
Dacă deveneau periculoase, aceste aparate rusești fără pilot puteau fi doborâte oricând de militarii români, potrivit declarațiilor MApN. Nu a fost cazul nici acum, nici în urmă cu o lună, cum nu a fost cazul nici ca președintele român să-l contrazică pe cel american în privința Planului de pace ruso-ucrainean. România e prea mică și prea slabă pentru a riposta și pentru a avea propriile planuri?
- O dronă rusească a survolat mai multe ore spațiul aerian al României și s-a prăbușit în Vaslui
- Șase drone au survolat spațiul aerian dn Republica Moldova. Una dintre ele a căzut pe o casă (Foto)
„Nu poți să faci un plan fără partenerii europeni”
Totul are loc pe fondul negocierilor de pace începute între Statele Unite și Rusia, continuate apoi la Geneva cu participarea UE și Ucrainei. Liderii marilor puteri de pe continent au criticat planul în 28 de puncte propus de americani, președintele francez Emmanuel Macron a insistat că nimic nu poate fi făcut fără acordul europenilor, premierul Donald Tusk a spus la Varșovia că „Ucraina nu poate fi forțată la o pace pe care nu o vrea”, balticii s-au revoltat la rândul lor, cancelarul Friedrich Merz a subliniat că Rusia nu poate lua ceea ce nu a cucerit.
În schimb, la București, preşedintele Nicușor Dan scrie pe rețelele sociale că urmărește „cu cea mai mare atenție cele mai recente evoluții privind războiul Federației Ruse împotriva Ucrainei” și că salută „în primul rând, eforturile reînnoite ale președintelui Donald J. Trump de a avansa către un armistițiu durabil și către formula unei păci negociate și durabile”.
Nicușor Dan evită să critice senzația de capitulare pe care o lasă Planul de pace în 28 de puncte, sugerând că el nu se opune, doar laudă. Ministrul Apărării a apreciat la rândul lui ideea de pace promovată de Washington, adăugând că nu poți să faci un plan fără Ucraina, „nu poți să faci un plan fără partenerii europeni”. Totuși, poziția reținută a României, care lasă cumva să se înțeleagă că Bucureștiul nu vrea să-i supere nici pe americani, nici pe ruși, nici pe ucraineni, nici pe europeni, lasă loc la interpretări.
Această poziție timidă are loc de frică? În virtutea unei tradiții istorice? Sau în absența unor principii proprii? Poate că securitatea țării e analizată pe baza unor elemente care nu sunt publice și care obligă la o oarecare reținere în ieșirile internaționale ale președintelui român. Nicușor Dan nu are, în fond, prestanța unui Alexander Stubb, președintele finlandez care are propriile idei despre cum trebuie să arate planul de pace dintre Rusia și Ucraina și care a luat imediat avionul spre Washington după ce a văzut cum merg negocierile pentru discuta direct cu Donald Trump ce urmează să se întâmple.
O formulă de contabilizare a riscurilor și amenințărilor
În România pentru prima dată o dronă rusească ajunge în interiorul țării aproape de Focșani, în vreme ce în Republica Moldova din cele șase drone care au traversat spațiul aerian, una a aterizat pe o casă din Cuhureştii de Jos (raionul Florești).
Aceste drone care s-au năpustit în România și R. Moldova nu par ajunse din întâmplare aici. De data aceasta par mai degrabă dirijate pentru a intimida locuitorii de pe cele două maluri ale Prutului. În Moldova, resentimentele Moscovei după alegerile câștigate de proeuropeni sunt evidente, în vreme ce România se află cu o săptămână înaintea sărbătoririi Zilei Naționale cu o defilare militară care se anunță grandioasă și a votului în plen pentru Strategia Națională de Apărare, care a fost discutată și adoptată ieri în ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) și care cere modificarea urgentă a legislației legată de securitatea națională și a doctrinei militare.
Noua Strategie de Apărare a Țării nu arată care sunt principalele obiective ale României și nici care ar vrea să fie locul și rolul ei în lume acum în toiul modificărilor geopolitice din regiune și a schimbării treptate a ordinii internaționale. Dimpotrivă acest document rămâne ceea ce era și înainte, o formulă de contabilizare a riscurilor și amenințărilor.
Autor: Sabina Fati