Exact la un an de la anularea alegerilor prezidențiale, criză care a avut un impact major asupra României și credibilității ei internaționale, a avut loc la Palatul Cotroceni o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT).
Pe ordinea de zi a fost discutarea și aprobarea Strategiei Naționale de Apărare, un document pus în dezbatere publică în data de 12 noiembrie.
În ultima perioadă, mai mulți experți în securitate, ofițeri în rezervă și analiști militari au reacționat la conținutul documentului.
La nivelul președinției, multe din observații au fost luate în considerare și puse în dezbatere în CSAT.
“Eu nu pot să rup, atâta timp cât știu cum gândesc rușii, partea de război hibrid de partea de agresiune militară convențională împotriva României. Războiul este situația limită în relațiile internaționale și nicio altă amenințare nu are un potențial distructiv mai mare”, a declarat Iulian Fota, expert în probleme de siguranță națională, fost consilier prezidențial, într-un interviu pentru spotmedia.ro.
O viață mai ușoară
Principala critică adusă noii strategii de apărare a fost aceea că vorbește doar despre amenințarea Rusiei la nivelul războiului hibrid, făcându-se puține referiri la amenințarea unui conflict militar, una care planează asupra întregii Europe.
“Frica mea este că, fără o referință consistentă la agresiunea militară rusă, Ministerul Apărării va avea tendința să coboare ștacheta, să-și diminueze nivelul de ambiție. (…) Viața întregului Minister al Apărării va fi mai ușoară, dar întrebarea e: nu cumva ne păcălim singuri?”, a mai spus Iulian Fota în interviul acordat spotmedia.ro.
Nicușor Dan, președintele României, prin comunicatul dat publicității după încheierea ședinței CSAT, indică faptul că a încercat să umple lipsurile din strategia națională de apărare, punând accentul pe nevoia pregătirii României pentru a face față unei agresiuni militare a Rusiei, dar și pe responsabilizarea Ministerului Apărării în această privință.
“Statul român trebuie să fie pregătit pentru gestionarea riscurilor unui conflict armat de amploare, de lungă durată, în apropierea granițelor și, în același timp, să-și întărească reziliența națională”, se arată în declarația președintelui României.
O strategie de apărare băgată în sertar
De asemenea, la ședința CSAT s-a discutat despre “necesitatea creșterii capacității de luptă a Armatei României și accelerarea revitalizării industriei naționale de apărare, domeniu aflat în strânsă legătură cu proiectele de retehnologizare, cercetare-dezvoltare și programele de înzestrare derulate în cooperare cu state NATO și UE”.
O altă critică frecventă la adresa Strategiilor Naționale de Apărare de până acum o reprezenta faptul că nu erau decât documente formale, fără obiective, metode de aplicare și responsabili.
Din păcate, nivelul de cultură instituțională este scăzut. Oamenii sunt fuduli, orgolioși. (…) Sunt convins că au fost destui care au zis: «Dă-l dracu’ de document, ce mă interesează pe mine ce a scris președintele, eu fac cum știu eu».
Iulian Fota, expert în domeniul siguranței naționale, despre modul de raportare la Strategia Națională de Apărare până acum
Cu alte cuvinte, erau forme fără fond, realizate doar pentru că erau prevăzute de lege, iar apoi, ajungeau în sertare și fișete, fără a mai fi interesante pentru nimeni.
“În România, strategia este luată, aprobată și apoi băgată în sertar. Asta am constatat și în 2010, când am fost consilier prezidențial, dar și în anii următori. (…) E o cultură administrativă refractară la importul de standarde occidentale”, a mai declarat Iulian Fota, în interviul pentru spotmedia.ro.
După multă vreme Ministerul Apărării, dar și agențiile de informații și instituțiile din domeniul siguranței naționale au primit responsabilități ce decurg direct din strategia de apărare, conform comunicatului dat de președintele Nicușor Dan, după încheierea ședinței CSAT.
“Analiza multidimensională prezentată în CSAT a generat recomandări specifice, care vor fi ulterior analizate, adoptate și implementate în cadrul legal, în documente de direcționare, în planuri și măsuri concrete la nivelul Ministerului Apărării Naționale, al instituțiilor din Sistemul Național de Apărare, precum și la nivelul administrației publice și al societății”, se arată în declarația Palatului Cotroceni.
Creșterea numărului de militari
În aceste zile se negociază intens o posibilă încetare a focului în Ucraina. Un plan de pace propus de Kremlin și susținut de Donald Trump a fost respins de o mare parte dintre aleșii republicani, de statele europene, dar și de Kiev.
Atât Rusia cât și Ucraina sunt afectate puternic de cei aproape patru ani de conflict militar sângeros, iar un armistițiu a devenit tot mai posibil. Dar asta nu înseamnă că amenințarea Moscovei a dispărut.
Sunt multe rapoarte și indicii care conturează strategia lui Putin. Liderul de la Kremlin nu a renunțat la obiectivul său de a cuceri Ucraina, dar are nevoie de o perioadă de timp pentru refacere și pentru modificarea strategiei.
În actualul context regional și internațional, se impune consolidarea eforturilor României privind întărirea securității naționale pe toate palierele, în vederea îndeplinirii scopului fundamental al politicii de apărare: garantarea suveranității, independenței, unității și integrității teritoriale ale țării.
Nicușor Dan, președintele României, comunicat după încheierea ședinței CSAT din 24 noiembrie
Astfel că amenințarea asupra Moldovei și a României nu au dispărut. Deși nu se vorbește prea mult de acest lucru, la nivelul conducerii țării s-a asumat faptul că securitatea Chișinăului depinde în mod direct de București.
“Armata României va dispune de forțe cu înaltă capacitate de reacție, destinate îndeplinirii misiunilor constituționale și angajamentelor asumate în cadrul NATO, UE și al altor organizații internaționale, ceea ce presupune creșterea numărului de militari activi și de rezerviști bine pregătiți”, se mai arată în declarația care a prezentat principalele teme de discuție din cadrul ședinței CSAT.
După patru ani de război la granița țării se observă că, în sfârșit, cel puțin la nivel de comunicare strategică, s-a ieșit din descurajanta poziție a conducerii statului român prin care se transmitea mereu faptul că “România e protejată pentru că e în NATO și Uniunea Europeană”.