Aeroporturile europene se confruntă cu o creștere fără precedent a incidentelor provocate de drone. Traficul aerian ajunge să fie blocat uneori ore întregi. În vreme ce autoritățile investighează cauzele, tot mai mulți oficiali europeni sugerează că fenomenul ar putea face parte dintr-o strategie de război hibrid menită să destabilizeze continentul.
Întrebarea de bază care se pune este cine le controlează?
Analiza realizată de The Cube și citată de Euronews arată că astfel de perturbări au crescut de patru ori între ianuarie 2024 și noiembrie 2025, pe baza datelor din peste 24 de aeroporturi din 12 țări.
Un punct de cotitură a apărut în toamna lui 2025, când numărul incidentelor a explodat. Belgia a fost cel mai afectat stat: zece apariții de drone, petrecute în doar opt zile, au paralizat Aeroportul Bruxelles-Zaventem și au dus la zeci de anulări.
Tendința este vizibilă și în datele oficiale. Germania a raportat 192 de perturbări legate de drone în 2025, față de 141 în 2024, iar Suedia a confirmat cinci incidente care au oprit sau întârziat zboruri.
În Danemarca, controlorii de trafic au observat 107 zboruri ilegale de drone în 2025, însă doar câteva au avut impact major. În septembrie 2025, la Copenhaga, dronele au blocat traficul timp de patru ore, provocând peste 160 de anulări și redirecționări. În paralel, o dronă semnalată deasupra Aeroportului Oslo a ținut la sol peste 20.000 de pasageri. În zilele următoare, drone au fost observate și la Aalborg, Sønderborg, Esbjerg și baza militară Skrydstrup.
- Alertă cu drone la aeroportul din Berlin, zborurile suspendate timp de două ore
- Aeroportul din Munchen a fost închis după ce în apropiere au fost observate drone. Zeci de zboruri anulate
Modelul se repetă în Germania, Suedia și Belgia, unde în 2025 au fost raportate mai multe închideri temporare de aeroporturi decât în anii anteriori. Experții explică fenomenul prin accesul tot mai facil la drone comerciale și prin accelerarea tehnologică generată de războiul din Ucraina. Totuși, cauzele exacte sunt neclare, iar autorii multora dintre aceste incidente rămân neidentificați.
Unii analiști cred că nu toate dronele sunt operate de amatori, ci că unele situații poartă semnele unei campanii de război hibrid asociate Rusiei, menite să creeze haos și incertitudine, fără a depăși pragul unei confruntări militare directe.
Cine se află în spatele dronelor?
Numărul relatărilor despre închideri de aeroporturi din cauza dronelor a crescut după ce aproximativ 23 de drone au intrat în spațiul aerian polonez pe 9 septembrie anul acesta, forțând închiderea a patru aeroporturi într-un incident major.
Autoritățile poloneze au dat vina direct pe Rusia. În octombrie, ministrul polonez de externe Radosław Sikorski a declarat pentru The Guardian că dronele păreau să fi fost lansate dintr-un singur loc și nu erau înarmate - ceea ce sugerează o provocare deliberată, nu un efect accidental al unui atac rusesc asupra Ucrainei vecine.
În noiembrie, generalul polonez Maciej Klisz a declarat pentru Rzeczpospolita că o investigație a confirmat că mai multe dintre drone transportau încărcături explozive, inclusiv momeli, folosite pentru a suprasolicita sistemele de apărare aeriană.
În alte cazuri, legătura este mai puțin clară. O investigație privind incidentul din septembrie de pe Aeroportul Oslo a fost în cele din urmă închisă. Poliția norvegiană a spus că ancheta nu a putut „confirma sau infirma că dronele au fost într-adevăr observate în noaptea de 23 septembrie”.
În Germania, poliția a lansat o operațiune amplă în jurul Aeroportului München după mai multe apariții de drone care au suspendat zborurile la începutul lunii octombrie, dar nu a identificat imediat un autor.
Un incident separat, la începutul lui noiembrie, a suspendat zborurile pe Aeroportul din Berlin timp de aproape două ore, poliția declarând că nu a reușit să localizeze drona observată de un martor.
Cu toate acestea, mai mulți lideri europeni au sugerat deschis implicarea Rusiei. În urma incidentului care a închis Aeroportul Copenhaga în septembrie, premierul danez Mette Frederiksen a spus că implicarea Rusiei „nu poate fi exclusă”, legând incidentul de incursiunea din Polonia și de un alt incident din spațiul aerian românesc.
„Părea să fie un actor capabil”, a spus inspectorul de poliție danez Jens Jespersen despre incident. El a punctat faptul că drona și-a aprins și stins luminile când s-a apropiat de aeroport. Aceasta era operată de cineva care avea „voința și mijloacele de a se afișa… poate și de a exersa”.
Și cancelarul german Friedrich Merz a comentat, la începutul lui octombrie, seria de apariții de drone și a spus că deși nu a existat până acum un incident cu o „dronă înarmată”, suspiciunea Germaniei este „că Rusia se află în spatele majorității acestor zboruri de drone”. El le-a numit „încercări de spionaj” menite să „neliniștească populația”.
În Belgia, ministrul Apărării Theo Francken a declarat despre incursiunile aproape zilnice dintre 2 și 9 noiembrie că „amenințarea era serioasă” și că tiparul „se potrivea tehnicilor hibride observate în alte țări”.
Purtătorul său de cuvânt a spus pentru The Cube că implicarea Rusiei este „plauzibilă”, dar toate scenariile sunt luate în calcul.
Rusia a negat în repetate rânduri orice implicare. Întrebat despre aceste perturbări în timpul unei apariții publice la Soci, președintele rus Vladimir Putin a râs.
„Nu voi mai trimite (drone - n.r.). Nici în Franța, nici în Danemarca, nici în Copenhaga”, a glumit Putin.
Drone „sofisticate”
Deși autoritățile din Europa au deschis investigații în majoritatea incidentelor, foarte puține au dus la identificarea unor suspecți. Experții pun asta parțial pe seama limitelor tehnologice.
„Multe dintre dronele folosite sunt atât de mici și de ușoare încât un radar standard nu este configurat să le detecteze”, a spus dr. David Bacci, asistent de cercetare în dinamica termofluidelor și acustică la Oxford Thermofluids Institute.
Bacci a declarat pentru The Cube că sunt testate noi instrumente de supraveghere, cum ar fi imagistica termică de înaltă rezoluție și senzorii acustici, dar „ne aflăm într-o zonă gri în care problema crește mai repede decât sunt implementate soluțiile”.
El a adăugat că este dificil de urmărit persoana responsabilă, care ar putea opera drona din afara sau de la câțiva kilometri de perimetrul aeroportului.
„Nu este atât de ușor să atribuim totul Rusiei”, a spus el.
Deși unele incidente ar putea implica persoane „finanțate de Rusia sau pur și simplu simpatizanți ai Rusiei”, altele pot fi „amatori sau imitatori care folosesc pretextul Rusiei pentru a provoca perturbări”, a mai spus el. În multe cazuri, „nu există încă dovezi oficiale” privind implicarea Rusiei.
Totuși, alte incursiuni cu drone prezintă semnele unei strategii mai concertate. „Avem mai multe indicii, iar acestea arată că dronele folosite nu sunt dispozitive ieftine pe care să le cumperi online”, a spus Michel Liégeois, profesor de relații internaționale la UCLouvain, referindu-se la seria de apariții din Belgia.
„Sunt drone destul de sofisticate, iar testele au arătat că sunt rezistente la tehnicile standard de bruiaj”, a spus el.
El a adăugat că alegerea țintelor - adesea aeroporturi și baze militare - arată o intenție clară. „Acest lucru depășește cu mult curiozitatea unui cetățean obișnuit. Iar faptul că totul s-a multiplicat într-un interval atât de scurt arată clar că este coordonat. Nu poate fi ceva întâmplător - de parcă brusc, mulți oameni din toată Europa, din motive necunoscute, ar fi decis să facă același lucru.”, a spus el.
Liégeois a indicat sprijinul militar tot mai mare al Europei pentru Kiev.
„Așadar, mesajul (din partea Rusiei - n.r.) este: sprijinind Ucraina în acest grad, în războiul cu Rusia, deveniți, într-un fel, cobeligeranți și vă expuneți represaliilor, pentru că afectați interesele Rusiei. Deocamdată trimitem doar câteva drone neînarmate, dar asta înseamnă că suntem capabili de mai mult”, a spus el.