România este țara UE cu cea mai redusă durată medie a vieții profesionale și, totodată, conform datelor Eurostat, singura țară din blocul comunitar în care valoarea acestui indicator a coborât în ultimul deceniu.
În 2024, durata medie estimată a vieții active în România a fost de 32,7 ani, cea mai scurtă din Uniune și cu 4,5 ani sub media blocului comunitar, de 37,2 ani.
Evoluțiile din ultima decadă arată o traiectorie ascendentă clară, de la 34,9 ani în 2015 la 37,2 ani în 2024, a acestui indicator, în pofida scăderii înregistrate în 2020 din cauza pandemiei.

Se observă totodată o divizare geografică, cu țările nordice ce înregistrează valori constant ridicate, în timp ce Europa de Sud/Est rămâne în urmă.
Extremele sunt date de cele două grupuri: Țările de Jos se află în fruntea clasamentului, cu o durată estimată la 43,8 ani, în timp ce România se află la coadă cu 32,7 ani.
Statele cu cele mai lungi durate medii de viață activă:
- Țările de Jos (43,8 ani)
- Suedia (43,0 ani)
- Danemarca (42,5 ani)
- Estonia (41,4 ani)
- Irlanda (40,4 ani).
Cele mai scurte durate ale vieții profesionale:
- România (32,7 ani)
- Italia (32,8 ani)
- Croația, Grecia și Bulgaria, fiecare cu 34,8 ani
Singura țară europeană unde a scăzut estimarea duratei profesionale
România este singura țară din UE unde durata așteptată a vieții active a scăzut în ultimul deceniu (-0,1 ani între 2015 și 2024), în contrast cu toate celelalte țări europene unde a crescut, conform datelor Eurostat, din graficul de mai sus.
Patru țări, în special, au înregistrat o creștere semnificativă de patru sau mai mulți ani:
- Malta (5,2 ani)
- Ungaria (4,8 ani)
- Estonia și Irlanda (ambele 4,4 ani).
Malta și Ungaria, care aveau o durată estimată sub medie în 2015, au înregistrat creșteri semnificative, care le-au adus peste media UE în 2024.
Principalul motiv al creșterii excepționale înregistrate de Malta a fost creșterea semnificativă a duratei de activitate în rândul femeilor (8,3 ani), cea mai mare creștere din toate țările UE.
În schimb, Spania, Suedia, Letonia și Austria au înregistrat o durată relativ stabilă, cu creșteri egale sau mai mici de doi ani.
Factorii care au generat această situație
Cele mai mari discrepanțe de gen
Deteriorarea înregistrată de România e cauzată în mare măsură de scăderea activității în rândul femeilor.
O tendință notabilă în majoritatea țărilor UE a fost aceea că durata vieții active a femeilor a crescut mai mult decât cea a bărbaților, excepțiile fiind Grecia, Cipru, Lituania și România.
În Malta, Estonia, Irlanda, Slovacia, Ungaria și Luxemburg, creșterea a fost într-adevăr semnificativ mai mare pentru femei decât pentru bărbați.
În Bulgaria, Suedia, Slovenia și Danemarca, creșterile pentru bărbați și femei au fost aproximativ aceleași.
- Bărbații din România au o durată medie a vieții active de 35,9 ani.
- Femeile au o durată medie mult mai scurtă, de doar 29,2 ani.
- Această diferență de gen de 6,7 ani este una dintre cele mai mari din Uniunea Europeană, fiind semnificativ peste media UE de 4,2 ani.
Citeşte integral analiza Riscul demografic e mai mare decât se bănuia: Pe lângă îmbătrânire, are loc și scăderea vieții profesionale, iar decrețeii mai lucrează câțiva ani pe Curs de Guvernare
