Anchetatorii germani au stabilit că un grup de militari ucraineni care a distrus conductele de gaz Nord Stream din Marea Baltică a acționat sub conducerea lui Valeri Zalujnîi, pe atunci comandantul șef al Forțelor Armate ale Ucrainei.
Poliția și procurorii germani au reușit să contureze o imagine clară a modului în care o unitate militară ucraineană de elită a efectuat atacul asupra gazoductului Nord Stream sub supravegherea directă a comandantului suprem de atunci al Ucrainei, generalul Valerii Zalujnîi, actualmente ambasadorul Ucrainei în Marea Britanie, relatează Wall Street Journal.
Prin urmărirea companiilor de închiriere a ambarcațiunilor, a numerelor de telefon și a numerelor de înmatriculare ale mașinilor, o echipă de anchetă din Potsdam a adunat suficiente probe pentru ca autoritățile germane să emită mandate de arestare pe numele a trei militari dintr-o unitate militară specială ucraineană și a patru scafandri veterani, au declarat persoane familiarizate cu cazul.
Scopul sabotorilor era de a reduce veniturile Rusiei din petrol și legăturile sale economice cu Germania.
Dovada decisivă pe care se bazează anchetatorii
O probă vitală a fost o fotografie alb-negru, realizată de un radar german. Aceasta arăta chipul unui scafandru ucrainean de adâncime, pe care poliția l-a identificat cu ajutorul unui program comercial de recunoaștere facială.
În câteva minute, anchetatorii i-au găsit conturile de pe rețelele de socializare și site-urile web profesionale cu link-uri către alți suspecți.
După comiterea sabotajului, scafandrul ucrainean, pe care anchetatorii germani l-au urmărit până în Polonia, a fost transportat în Ucraina cu un BMW negru cu numere de înmatriculare diplomatice, despre care se presupune că ar fi fost condus de atașatul militar al Ucrainei la Varșovia.
Comandantul unității de sabotaj a fost depistat în Italia după o amplă căutare. La început, detectivii aveau doar o fotografie de pașaport a unui bărbat zâmbitor, cu umeri lați și ochi albaștri, au declarat pentru cotidianul american surse familiarizate cu ancheta.
Imaginea provenea dintr-un document de călătorie ucrainean pe care suspectul l-a folosit în timpul operațiunii - un pașaport autentic emis pe numele altei persoane.
Potrivit poliției germane, acesta e un mod tipic de acțiune în operațiunile serviciilor speciale ucrainene. Ucraineanul nu avea nicio prezență pe rețelele de socializare, iar fotografia lui nu se afla în nicio bază de date europeană sau aliată.
Cum a fost depistat comandantul echipei de elită
În scurt timp, poliția de frontieră a unei țări aliate a găsit o compatibilitate cu semnalmentele suspectului, după ce acesta a călătorit acolo în interes de serviciu.
Detectivii au obținut o copie a pașaportului său cu numele real și data nașterii și l-au identificat ca fiind Serhii Kuznețov, un veteran de 46 de ani al Serviciului de Securitate al Ucrainei. Acesta s-a alăturat unei unități speciale ucrainene în prima zi a invaziei Rusiei și a comandat o unitate de apărare aeriană în timpul luptei pentru Kiev, în primele săptămâni ale războiului.
Kuznețov a fost arestat la 21 august, la Rimini, în nord-estul Italiei, şi închis într-un penitenciar de înaltă securitate.
Extrădarea, un proces de durată
Poliția germană a pregătit deja o aeronavă specială pentru a-l transporta pe Serhii din Italia la Hamburg pentru proces. El riscă până la 15 ani de închisoare în Germania.
Judecătorii italieni urmează să decidă până în decembrie dacă îl extrădează pe ucrainean în Germania.
La sfârșitul lunii octombrie, o instanță din Bologna a decis extrădarea lui Serhii Kuznețov în Germania, la cererea procurorilor locali. Avocatul ucraineanului a făcut apel la Curtea Supremă, care trebuie să ia o decizie în termen de o lună.
Serghii Kuznieţov a declarat că era, la vremea faptelor şi până în 2023, comandant al armatei ucrainene. El susţine că se afla în Ucraina la momentul comiterii faptelor.
Avocatul apărării consideră că statutul militar al clientului său de la vremea faptelor nu poate fi ignorat şi că acesta făcea din gazoduct, în opinia sa, ”o ţintă militară legitimă”, din cauza contextului războiului din Ucraina.
Ulterior, Kuznețov a intrat în greva foamei. Comisarul pentru Drepturile Omului din Ucraina, Dmitro Lubineț, a declarat că starea de sănătate a ucraineanului s-a deteriorat în mod accentuat.
T.D.