R. Moldova este evaluată pozitiv în Raportul anual vizând extinderea, dat publicității la Bruxelles pe 4 noiembrie. Maia Sandu este prezentă și a avut deja o întrevedere cu președintele Consiliului European.
Totuși, Comisia cere Chișinăului să accelereze ritmul actual al reformelor și menționează că obiectivul Republicii Moldova de a încheia negocierile de aderare la UE până la începutul anului 2028 „este ambițios, dar realizabil”.
De asemenea, Comisia Europeană recomandă deschiderea primelor clustere de negocieri cu Moldova până la sfârșitul acestui an. Potrivit Comisiei, Moldova a îndeplinit condițiile necesare pentru deschiderea a trei din șase clustere de negociere:
- „fundamentele aderării” – care se referă la domenii precum statul de drept, buna guvernare și drepturile fundamentale;
- „relații externe”
- „piața internă”.
Comisia crede că, până la sfârșitul anului, Chișinăul va îndeplini și condițiile pentru deschiderea celorlalte trei clustere și promite să acționeze așa încât Consiliul European, adică țările membre ale UE, „să poată aproba deschiderea tuturor clusterelor până la sfârșitul anului”.
Cum se poate trece de blocajul Ungariei?
Blocajul ar putea veni din partea Ungariei care, deși spune că nu are nicio pretenție față de Moldova, prin blocarea Ucrainei afectează și Moldova, pentru că cele două state sunt tratate „la pachet” în faza deschiderii negocierilor.
Mai multe soluții de deblocare a acestei situații sunt pe masa liderilor europeni, dar deocamdată un mecanism agreat nu a fost vociferat.
Comisarul pentru Extindere, Marta Kos, a menționat că „Moldova a realizat cel mai mare progres pe calea integrării. A intensificat semnificativ cooperarea cu Uniunea Europeană, în pofida amenințărilor hibride continue și a încercărilor de a destabiliza țara și cursul ei European”. Potrivit ei, Comisia Europeană își propune ca, până la sfârșitul lunii noiembrie, să fie deschise toate clusterele de negocieri cu Moldova și Ucraina.
Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Kaja Kallas, a menționat că „alegerile din Moldova din luna octombrie au fost un da clar pentru viitorul european al țării. Țara continuă să implementeze reformele-cheie”.
„Moldova a făcut progrese impresionante în 2025, demonstrând determinare și maturitate instituțională”, a menționat la rândul său președintele Consiliului European, António Costa, în cadrul summit-ului Euronews privind extinderea UE.
Potrivit lui, Moldova, care s-a confruntat cu atacuri repetate asupra democrației și suveranității, a reușit, în decurs de un an, să finalizeze screeningul acquis-ului comunitar cu o viteză record.
„Suntem mai hotărâți ca niciodată să transformăm extinderea UE într-o realitate. Pentru că o Uniune mai mare înseamnă o Europă mai puternică și mai influentă pe scena mondială. Însă extinderea este un proces bazat pe merite. Pachetul nostru oferă recomandări concrete tuturor partenerilor noștri. Și pentru fiecare dintre ei spunem: aderarea la UE este o ofertă unică. O promisiune de pace, prosperitate și solidaritate. Cu reformele potrivite și o voință politică puternică, partenerii noștri pot profita de această oportunitate", a menționat președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
„Comisia consideră că Moldova a îndeplinit condițiile necesare pentru a deschide clusterele: unul (fundamente), șase (relații externe) și doi (piața internă). Comisia se așteaptă ca Moldova să îndeplinească, de asemenea, condițiile pentru deschiderea celorlalte trei clustere și depune eforturi pentru a se asigura că Consiliul este în măsură să avanseze deschiderea tuturor clusterelor înainte de sfârșitul anului”, se arată în raportul Comisiei Europene.
Maia Sandu: „Riscul va fi uriaș dacă nu aderăm la UE în următorii trei ani”
„Dacă nu vom adera la UE în următorii trei ani, riscul pentru Moldova va fi uriaș”, a avertizat în cadrul summit-ului Maia Sandu. „Acum totul depinde de Uniunea Europeană să ia o decizie şi să înainteze cu acest proces”, a spus șefa statului.
În ceea ce privește lupta împotriva criminalității grave și organizate, Comisia constată că Republica Moldova se află „între un nivel minim și moderat”, dar constată „progrese bune” în implementarea acquis-ului în acest domeniu.
Comisia recomandă alinierea legislației privind combaterea criminalității organizate la standardele UE, inclusiv în ceea ce privește investigarea și incriminarea spălării banilor, precum și recuperarea și confiscarea activelor. De asemenea, Chișinăului i se cere să pună în aplicare un sistem național de avertizare timpurie privind noile substanțe psihoactive și un Observator Național al Drogurilor complet operațional.
Pe 22 septembrie 2025, Chișinăul a anunțat încheierea procesului de screening bilateral cu UE – un proces început în iulie 2024. „A fost un exercițiu fără precedent pentru Moldova. Am arătat că putem livra în 15 luni un rezultat nemaipomenit cu resurse foarte mici și în condiții de stres. Puțini credeau că vom reuși. Marea surpriză a fost că s-au mobilizat toți: oameni din instituțiile statului, din societatea civilă, din sectorul privat, din diaspora – toți am lucrat și noaptea, fără week-enduri, ca o echipă”, ne-a spus vicepremierul moldovean pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov.
O cultură anticorupție care va schimba Moldova
Screeningul a generat Programul național de aderare, care a fost adoptat de Guvern în luna mai 2025.
Este o foaie de parcurs care repartizează instituțiilor naționale următoarele sarcini: „Reforma justiției este fundamentul primului grup de capitole – valori fundamentale. Și nu este vorba doar de lupta anticorupție și expulzarea din sistem a judecătorilor și procurorilor lipsiți de integritate, ci mai ales despre schimbarea mentalității celor care fac justiție”, a precizat Gherasimov.
„Vorbim de o cultură anticorupție. Cei din sistem trebuie să înțeleagă că nu se dă și nu se ia mită. Și deja vedem că apare un fundament – avem procurori și judecători integri. Reforma justiției este reforma de căpătâi prin care trebuie să trecem. Aceasta trebuie să ne schimbe din temelie modalitatea și felul în care gândim.
Și noi am reușit să arătăm în ultimele luni că putem livra decizii pe subiecte foarte complicate, pe cazuri complexe. Este un semn că reforma justiției a început să dea rezultate”, a menționat vicepremierul pentru integrare europeană din Guvernul de la Chișinău.
Potrivit Cristinei Gherasimov, reformarea domeniilor transportului, mediului și agriculturii vor necesita resurse financiare semnificative, pentru aceasta urmând a fi utilizați bani din Planul de creștere economică în valoare de 1,9 miliarde de euro rezervați de UE pentru Moldova.
„O parte din bani vor merge pentru stimularea economiei, iar o altă parte pentru implementarea anumitor reforme foarte costisitoare. Toți vrem apă curată, soluri sănătoase, alimente ecologice pe raft... Dar ca să atingem aceste obiective avem nevoie de bani mulți – o sarcină care va sta nu doar pe umerii statului, dar și pe sectorul privat. Vom avea instituții care vor monitoriza ca aceste standarde să nu fie doar pe hârtie, ci că sunt implementate la modul practic”, a subliniat Gherasimov.
Există și domenii în care Moldova este foarte avansată. Este vorba de capitolele 25 și 26 din procesul de negocieri, care se referă la educație, cercetare și cultură. „Cu un mic efort, am putea deschide și închide aceste capitole în aceeași conferință interguvernamentală (aceeași sesiune de negocieri)”, susține Cristina Gherasimov.
Reforma pe care cetățenii o vor simți pe propria piele
Cea mai complicată reformă, potrivit ei, vizează mentalitatea cetățenilor. „Fiecare cetățean va trebui să urmeze regulile scrise. Noi suntem obișnuiți să căutăm scurtături când e vorba de reguli. Mentalitatea asta va trebui schimbată. UE funcționează pentru că regulile sunt respectate. Iar dacă regulile nu sunt respectate, vin amenzi mari. Și nu există căi de a nu achita aceste amenzi.
Aceasta va fi cea mai importantă transformare pe care oamenii o vor simți la propriu. Noi vrem ca la noi în comunitate să fie ca în Viena sau Paris, dar fără a ne schimba comportamentul sovietic. Nu este posibil așa ceva. Va trebui să se producă o schimbare de mentalitate. Fiecare va trebui să înțeleagă că binele individual vine de la binele comun”, a spus vicepremierul moldovean.
În ceea ce privește șansa aderării Moldovei la UE în condițiile transformărilor care au loc în interiorul Uniunii și a nesoluționării conflictului transnistrean, Cristina Gherasimov a spus că „se discută mai multe soluții pentru o posibilă aderare accelerată a unor state”:
„UE vrea să se asigure că prin acceptarea unor noi membri nu „importă” mai multă insecuritate în familia europeană. Și se bazează pe unele tendințe care deja se văd, când unele state blochează anumite decizii critice.
Există discuții despre o reformă internă a proceselor decizionale în cadrul UE. Și asta e ceva normal, pentru că atunci când se lărgește o familie, trebuie să pui mai multe scaune în jurul mesei. Sunt șase state în proces de negocieri cu UE. Procesul decizional în cadrul UE deja este extrem de complex. Și acum se discută cum ar urma să aibă loc o reformă internă, care să facă posibilă primirea unor noi state.
Întrebarea pe care și-o pune UE e dacă această reformă trebuie să aibă loc înainte de acceptarea noilor membri, în paralel cu acceptarea noilor membri sau acești noi membri sunt acceptați, dar fără drept de veto, cu ulterioara reformare internă a procesului decizional al UE”, a explicat Gherasimov.
Greul abia începe
La rândul lor, experții avertizează că greul pentru Moldova abia începe.
„Reformele grele abia încep. (…) Trebuie să terminăm odată cu raioanele și cu abordarea rusească, sovietică și să trecem la un sistem european bazat pe NATS II, pe județe și pe o regionalizare în funcție de regiunile și resursele țării”, consideră fostul negociator-șef al României la UE, Răzvan Cotovelea, aflat la Chișinău.
Potrivit lui, votul recent al cetățenilor a întărit credibilitatea Republicii Moldova în ochii Bruxelles-ului, dar efortul instituțional trebuie amplificat.
„Rezultatul pozitiv de după alegeri a venit ca o mare gură de oxigen și a dat încredere liderilor europeni și Comisiei Europene”, a menționat Cotovelea.
În opinia sa, Chișinăul ar trebui să clarifice urgent problema legată de numirea tuturor judecătorilor la Curtea Supremă de Justiție cea vizând interoperabilitatea instituțiilor din domeniul anticorupție.
Tot la Bruxelles se află, într-o misiune economică, o delegație a Camerei de Comerț și Industrie din Moldova – un gest menit să consolideze parteneriatele moldo-europene și să promoveze produsele moldovenești pe piața UE. Membrii delegației vor participa la ediția a VII-a a Parlamentului European al Întreprinderilor (European Parliament of Enterprises – EPE), organizată de Eurochambres la Bruxelles - un eveniment care reunește sute de antreprenori din întreaga Europă și oferă o platformă unică de dialog între mediul de afaceri și instituțiile europene.
Iar pe 6 și 7 noiembrie, la Chișinău va reveni şefa Parlamentului European, Roberta Metsola. Ea va ține un discurs în Parlamentul Republicii Moldova și va deschide Biroul Parlamentului European la Chișinău – o structură care va ajuta autoritățile naționale la transpunerea legislației europene și la explicarea acesteia.