Aliații europeni ai Ucrainei strâng rândurile, după mesajele contradictorii ale lui Trump. Perspectiva unor negocieri la Budapesta provoacă neliniște în UE. Deocamdată, nu există premise pentru un summit.
Anunțatul summit ruso-american de la Budapesta a fost amânat, după refuzul Moscovei de a accepta un armistițiu imediat în Ucraina, de-a lungul actualei linii a frontului.
La finalul unei ”convorbiri productive”, secretarul american de Stat Marco Rubio și ministrul rus de Externe Serghei Lavrov au decis că nu este momentul pentru o discuție față în față, care ar fi urmat să aibă loc tot la Budapesta, joi.
O astfel de rundă bilaterală ar fi pavat calea spre întâlnirea dintre președintele american Donald Trump și cel rus Vladimir Putin. Un înalt oficial de la Casa Albă a declarat pentru Reuters că ”nu există planuri” ca cei doi șefi de stat ”să se întâlnească în viitorul apropiat”.
”Ne vedem mai târziu!”
Săptămâna trecută, după ce l-a primit la Casa Albă pe liderul ucrainean Volodimir Zelenski, Trump anunțase o iminentă întâlnire cu Putin, în Ungaria, pentru a încerca să pună capăt războiului. Kremlinul nu a dat, însă, niciun semn că ar fi dispus la concesii și vrea în continuare ca Ucraina să cedeze mai mult teritoriu, înainte de orice armistițiu.
Trump a transmis că nu își dorește ”o întâlnire pierdută” și că ”vă vom anunța în următoarele două zile” despre noi evoluții. Kirill Dmitriev, emisar al lui Putin pentru investiții, a afirmat pe rețelele sociale că ”pregătirile continuă” pentru summit.
”Presupun că rușii au cerut prea mult, iar pentru americani a devenit evident că nu va exista niciun acord pentru Trump la Budapesta”, a apreciat un interlocutor al agenției Reuters. ”Rușii nu și-au schimbat deloc poziția și nu sunt de acord să se oprească acolo unde sunt”, a completat un al doilea diplomat. ”Și bănuiesc că Lavrov a ținut același discurs, iar Rubio a reacționat cu ‘Ne vedem mai târziu’”.
UE: Rusia tergiversează pentru că nu vrea pace
Știrea amânării summit-ului vine ca o oarecare ușurare pentru aliații europeni ai Ucrainei, care nu digeraseră prea bine vestea că cel mai pro-rus stat membru al Uniunii ar urma să găzduiască discuții privind viitorul securității continentului.
Europenii au, acum, la dispoziție două summit-uri. La Consiliul European de joi, 23 octombrie, de la Bruxelles, și reuniunea așa-numitei ”Coaliții a celor dispuși”, care va avea loc vineri la Londra, pot stabili pași suplimentari în direcția presiunilor proprii față de Rusia. Și pot, de asemenea, să stabilească o cale pentru a-l convinge pe Donald Trump să le intensifice pe cele americane.
”Tacticile de tergiversare ale Rusiei au arătat, iar și iar, că doar Ucraina este cu adevărat serioasă în privința păcii. Vedem cu toții că Putin continuă să aleagă violența și distrugerea”, au transmis marți, într-o declarație comună, liderii mai multor națiuni europene și instituții comunitare. ”Trebuie să intensificăm presiunea asupra economiei și industriei de apărare a Rusiei până când Putin va fi dispus să facă pace. Dezvoltăm măsuri prin care să folosim întreaga valoare a activelor suverane ruse înghețate, astfel încât Ucraina să dispună de resursele de care are nevoie”, se arată în comunicat.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a ajuns la Washington pentru discuții cu Trump. Un oficial occidental citat de Reuters a declarat că Rutte intenționează să îi prezinte șefului Casei Albe pozițiile europene privind, pe de o parte, un armistițiu prin înghețarea frontului și, pe de alta, referitoare la eventualele negocieri de pace ulterioare.
”Niciun loc pentru criminalii de război în Europa”?
Statele membre UE insistă că Europa trebuie să stea la masa negocierilor privind viitorul Ucrainei, dar nu au luat în calcul că acea masă ar putea fi la Budapesta.
Dacă, mai devreme sau mai târziu, întâlnirea va avea loc, ar fi pentru prima dată când Vladimir Putin ar păși pe teritoriul Uniunii, de la declanșarea invaziei pe scară largă a Ucrainei. De atunci, șeful de la Kremlin a fost pus sub acuzare de către Curtea Penală Internațională pentru presupuse crime de război.
”Singurul loc potrivit pentru Putin în Europa este la Haga, în fața tribunalului. Nu în niciuna dintre capitalele noastre”, a declarat șeful diplomației lituaniene, Kęstutis Budrys. ”Nu există loc pentru criminali de război în Europa”, a adăugat oficialul baltic.
Ministrul irlandez de Externe, Simon Harris, a calificat drept ”provocator” locul propus pentru întâlnirea Trump-Putin, dar a subliniat că eforturile pentru pace sunt totuși binevenite, în timp ce omologul lui francez, Jean-Noël Barrot, a afirmat că prezența lui Putin pe pământ european ”are sens doar dacă duce la o încetare imediată și necondiționată a focului.”
Ungaria s-a grăbit să își ia în serios rolul de potențială gazdă și chiar a făcut-o cu fast. Premierul Viktor Orbán a scris pe platforma X că țara sa este ”singurul loc potrivit” din Europa pentru discuții privind viitorul Ucrainei, invocând ”poziția sa pro-pace.”
”Mulți din Uniunea Europeană îl consideră pe Orbán un fel de cal troian al intereselor rusești”, a comentat politologul Reinhard Heinisch, profesor la Salzburg, pentru DW. A contat la această impresie obiceiul Budapestei de a amâna și dilua sancțiunile UE împotriva Rusiei și de a critica sprijinul acordat Ucrainei de blocul comunitar.
Observatorii independenți ai scenei politice ungare au interpretat alegerea locului pentru summit-ul americano-rus ca fiind și o posibilă mână de ajutor electoral în favoarea premierului Orbán, în perspectiva alegerilor parlamentare de anul viitor. De altfel, ultimele apariții ale șefului Guvernului au fost cumva pavoazate cu mesaje vizuale ce vesteau sosirea celor doi președinți.
Ar putea fi arestat Putin pe teritoriul UE?
Din punct de vedere al dreptului internațional, Budapesta este încă, tehnic vorbind, obligată să-l aresteze pe Vladimir Putin, dacă acesta ar ajunge vreodată în Ungaria. Guvernul ungar a anunțat, în iunie, că părăsește Curtea Penală Internațională (CPI), dar regulile continuă să se aplice formal.
Conform articolului 127 al Statutului de la Roma, un stat care notifică retragerea rămâne parte semnatară încă 12 luni de la depunerea notificării. ”Statele au în continuare obligații, inclusiv aceea de a aresta persoanele vizate de mandate de arestare”, a explicat pentru DW Mathias Holvoet, lector de Drept Penal Internațional la Universitatea din Amsterdam.
Totuși, Holvoet spune că nu există nicio perspectivă reală ca acest lucru să se întâmple. De fapt, Ungaria a sfidat deja regulile CPI în acest an, găzduindu-l pe premierul israelian Benjamin Netanyahu, în pofida mandatului internațional emis pe numele acestuia.
Ungaria s-ar înscrie astfel pe lista lungă a statelor care au ignorat regulile pe care le-au semnat: de la Italia, care nu a arestat în ianuarie un presupus criminal de război libian, până la Africa de Sud, care nu l-a reținut pe fostul președinte sudanez Omar al-Bashir, inculpat de CPI, în urmă cu mai bine de un deceniu.
”În realitate, nu există consecințe atunci când statele nu își respectă aceste obligații”, a punctat Holvoet. Ostilitatea administrației Trump față de CPI, inclusiv sancțiunile impuse judecătorilor, a limitat și mai mult capacitatea Curții de a-și desfășura activitatea.
Poate Putin să zboare prin spațiul aerian al UE?
Putin s-ar putea simți în siguranță pe teritoriul Ungariei, dar drumul până acolo ar putea fi mai problematic. Deși sancțiunile împotriva sa personal nu includ o interdicție de călătorie în Uniune Europeană, blocul comunitar a interzis, în 2022, accesul aeronavelor rusești în spațiul său aerian.
Asta înseamnă că avionul lui Putin ar avea nevoie de permisiuni speciale pentru a survola statele membre ale Uniunii, dacă discuțiile de la Budapesta vor avea loc. ”Astfel de derogări trebuie acordate individual de către statele membre”, a declarat vineri purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene, Anitta Hipper.
Ungaria nu are ieșire la mare și se învecinează cu mai multe state membre UE: România, Slovacia, Austria, Slovenia și Croația. Luni, înaintea Consiliului Afacerilor Externe, șefa diplomației de la București, Oana Țoiu, a anunțat că România nu a primit nicio solicitare de survol din partea Moscovei: ”Să ne concentrăm pe elementul de bază, bunele practici, potrivit cărora Putin cere permisiunea, înainte de a intra în spațiul aerian european”.
În schimb, Bulgaria, deși nu a primit o astfel de cerere, a anunțat, prin vocea propriului ministru de Externe, că ar fi deschisă ideii de a permite survolul.
Posibila poartă de acces către Ungaria ar fi vecinul ei de la sud, Serbia: nu face parte din Uniunea Europeană și a refuzat să se alinieze sancțiunilor UE împotriva Rusiei. Premierul ungar Viktor Orbán l-a primit, de altfel, ieri, la Budapesta, pe președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, salutând ”reluarea legăturilor” cu un ”partener strategic.” Demnitarul de la Belgrad a promis Ungariei că ”voi fi mereu de partea dvs, pentru că noi suntem un popor foarte loial”.
Bătălia europenilor pentru bunăvoința lui Trump
Cu sau fără summit-ul de la Budapesta, Uniunea Europeană se află din nou într-un echilibru precar: în eforturile de a asigura viitorul Ucrainei și al propriei securități, este nevoită să mențină sprijinul unui președinte american care, uneori, pare înclinat să se apropie de Rusia.
Mulți dintre aliații europeni ai Ucrainei au investit deja capital politic considerabil pentru a menține relații cordiale cu Trump, de la acceptarea unui acord comercial considerat cel puțin inechitabil, până la promisiunea de a aloca 5% din PIB pentru cheltuieli de apărare.
Miniștrii europeni de Externe subliniază însă că ceea ce se va discuta în cadrul viitoarelor întâlniri contează mai mult decât locul unde acestea vor avea loc. ”Budapesta este doar un loc de desfășurare”, a apreciat luni șeful diplomației daneze, Lars Løkke Rasmussen.
”Este o decizie luată de președintele american, care dorește să se întâlnească cu omologul său rus. Nu pot face nimic în privința asta, în afară de a sublinia că noi rămânem alături de Ucraina.”
Rosie Birchard | Cristian Ștefănescu