La două zile după convorbirea telefonică dintre Vladimir Putin și Donald Trump, urmată de întâlnirea dintre liderul american și Volodimir Zelenski la Casa Albă, tabloul diplomatic al săptămânii arată o ecuație familiară, dar tot mai tensionată: Rusia cere teritorii, Ucraina cere sancțiuni, iar Washingtonul evită, cel puțin pentru moment, să aleagă o direcție clară.
Putin vrea control total asupra Donețkului
Potrivit The Washington Post, citat de The Kyiv Independent, președintele rus Vladimir Putin a cerut ca Ucraina să predea Rusiei controlul complet asupra regiunii Donețk, ca precondiție pentru încheierea războiului.
Propunerea a fost făcută în timpul convorbirii telefonice cu Donald Trump, care a avut loc săptămâna aceasta.
În schimb, Putin ar fi fost dispus să „cedeze” parțial Zaporijie și Herson, regiuni ocupate doar parțial de forțele sale.
„Este ca și cum le-ai vinde propriul picior în schimbul a nimic”, a comentat un diplomat european de rang înalt pentru publicația americană.
Unii oficiali ai Casei Albe ar fi văzut cererea drept „un progres”, semn că Moscova ar fi dispusă să renunțe la pretenții mai extinse decât cele formulate în primăvară, când Putin cerea recunoașterea anexării Crimeei și a tuturor celor patru regiuni ocupate parțial: Donețk, Luhansk, Zaporijia și Herson.
Potrivit surselor citate, Trump nu a dat niciun răspuns concret liderului rus, dar i-ar fi cerut ulterior lui Zelenski „să oprească focul și să ajungă la o înțelegere”.
„Să-i lăsăm pe amândoi să revendice victoria. Să lăsăm istoria să decidă”, a scris Trump pe Truth Social după întâlnirea cu președintele ucrainean.
Summit Trump - Putin la Budapesta
Convorbirea telefonică dintre Putin și Trump a fost urmată de anunțul unui nou summit ruso-american, programat pentru Budapesta, în următoarele săptămâni.
Ministrul ungar de externe Peter Szijjarto a confirmat că pregătirile sunt în desfășurare și că a discutat atât cu omologul său rus Serghei Lavrov, cât și cu consilierul american pentru securitate Marco Rubio.
Acesta ar fi al doilea summit Trump - Putin din ultimele două luni, după cel din Alaska, din 15 august, care s-a încheiat fără progrese concrete privind încetarea războiului.
Zelenski: „Războiul continuă doar pentru că Rusia nu vrea să-l oprească”
După întrevederea cu Trump, Volodimir Zelenski s-a întors la Kiev cu mâinile goale, dar cu un nou mesaj de luptă.
Președintele ucrainean a cerut partenerilor occidentali să adopte „măsuri decisive” împotriva Rusiei, după ce Trump nu i-a oferit rachete de croazieră Tomahawk, una dintre principalele cereri ale Kievului.
Putin avertizase anterior că un astfel de transfer ar „distruge ireversibil relațiile ruso-americane”.
„Ucraina nu va oferi niciodată teroriștilor nicio recompensă pentru crimele lor și contăm pe partenerii noștri să mențină această poziție”, a scris Zelenski pe rețelele sociale, reluând apelurile la sancțiuni suplimentare și la accelerarea livrărilor de apărare antiaeriană.
El a adăugat că, doar în ultima săptămână, Rusia a lansat 3.270 de drone kamikaze, 1.370 de bombe aeriene ghidate și circa 50 de rachete de diferite tipuri împotriva Ucrainei.
„Războiul continuă doar pentru că Rusia nu dorește să-i pună capăt”, a spus liderul ucrainean.
Europa, prinsă între prudență și loialitate
Reacțiile europene au fost însă prudente. Germania și Polonia au reafirmat că nu vor susține nicio pace care implică cedări teritoriale din partea Ucrainei, în timp ce diplomați de la Bruxelles au avertizat asupra riscului ca „diplomația Trump să devină o formă de presiune asupra Kievului, nu asupra Moscovei”.
În același timp, lideri europeni recunosc, neoficial, că oboseala războiului și valurile succesive de refugiați încep să afecteze unitatea politică a Uniunii.
„Toți vrem pace, dar nu o pace care se cumpără cu teritorii furate”, a declarat un oficial european citat de Politico.