Prim-ministrul Albaniei a anunțat cu mare fast numirea celui dintâi „ministru al inteligenței artificiale” al țării, pe nume Diella. Entuziasmul s-a stins și a lăsat loc multor întrebări fără răspuns.
Nu are trup. Nu are semnătură. Nu are pașaport. Și totuși, este numită ministru. Diella, care în albaneză înseamnă "soare", a apărut pentru prima dată pe portalul guvernamental e-Albania ca asistent digital. Câteva luni mai târziu, șeful Executivului de la Tirana, Edi Rama, a "promovat-o", prezentând-o drept cel dintâi ministru virtual pentru inteligență artificială din lume.
Îmbrăcată într-un costum popular albanez, alimentată de algoritmi, femeia digitală zâmbea de pe un ecran guvernamental. Un amestec de patrimoniu și hologramă. Rama a promis o nouă eră în care "licitațiile publice vor fi 100% incoruptibile, iar fiecare fond public 100% transparent." Pentru Albania, o țară care luptă de decenii cu corupția, promisiunea suna familiar. Dar în spatele zâmbetului digital al "ministrului" virtual se ascunde o întrebare profund umană: ce se întâmplă cu responsabilitatea, atunci când puterea nu mai are chip omenesc?
Fără bază constituțională
Când președintele Bajram Begaj a aprobat, pe 15 septembrie 2025, noul cabinet format din șaisprezece membri, Diella lipsea. Ministrul virtual, anunțat cu mare fast de prim-ministrul Edi Rama, nu apărea în documentul oficial. În schimb, articolul 2 al decretului îi atribuia lui Rama însuși "responsabilitatea pentru crearea și funcționarea ministrului virtual", plasând astfel sistemul sub autoritatea sa directă.
În practică, actul îi oferea lui Rama control asupra unei entități fără personalitate juridică. Conform articolului 100 din legea fundamentală a Albaniei, fiecare membru al Consiliului de Miniștri trebuie să fie o persoană fizică, capabilă să delibereze, să voteze și să poarte atât responsabilitate morală, cât și politică.
"Noțiunea de «ministru AI» nu are nicio bază în Constituție", afirmă expertul juridic Sokol Hazizaj. "Sensul constituțional al cuvântului ministru este inseparabil de o persoană fizică și de responsabilitățile care îi revin. Un ministru este răspunzător în fața cetățenilor, lucru imposibil pentru un algoritm."
Potrivit lui Hazizaj, legile existente privind protecția datelor personale și funcția publică ating doar aspecte periferice ale responsabilității, fără a defini modul în care inteligența artificială poate funcționa sau cine poate fi tras la răspundere legal pentru acțiunile sale.
Puține informații, zero transparență
De la apariția ei ca "ministru", guvernul albanez nu a oferit niciun detaliu despre datele de antrenament ale Diella, codul sursă sau forma de supraveghere umană. Pe portalul e-Albania, ea apare în continuare ca un avatar zâmbitor care salută utilizatorii și oferă răspunsuri simple, însă nu există nicio dovadă că ar avea un rol real în luarea deciziilor.
"În acest moment, Diella este doar un chatbot, nu un sistem autonom", spune Besmir Semanaj, expert IT cu 17 ani de experiență în domeniu. "Inteligența artificială ar putea sprijini deciziile guvernamentale dacă ar fi instruită și monitorizată corespunzător, dar problema reală este lipsa de transparență: nu știm pe ce date se bazează și cine este responsabil pentru întreținerea ei."
Adoptată în 2024 drept prima reglementare globală cuprinzătoare privind inteligența artificială, legislația europeană privind AI (AI Act) clasifică astfel de sisteme ca având risc ridicat. În context european, orice algoritm care influențează administrația publică trebuie verificat și aprobat de un factor de decizie uman. Este o garanție pentru ceea ce la Bruxelles este numit "automatizare fără responsabilitate."
Ca stat candidat la aderarea în Uniunea Europeană, Albania nu este încă obligată să respecte standardele comunitare, dar s-a angajat să-și alinieze legislația. "Dacă dezvoltăm sisteme bazate pe inteligență artificială, trebuie să construim și instituții capabile să le monitorizeze și să le controleze", subliniază Semanaj. "Investițiile în AI trebuie însoțite de investiții în supraveghere, altfel riscăm să creăm sisteme pe care nu le mai putem controla."
Un act politic de deturnare a atenției?
Când noul parlament al Albaniei s-a reunit, pe 18 septembrie, pentru prezentarea programului de guvernare al celui de-al patrulea mandat, tensiunile au izbucnit imediat. Ceea ce trebuia să fie o dezbatere de politică publică s-a încheiat în câteva minute, printre strigăte, bătăi în bănci și ieșiri din sală. În momentul în care prim-ministrul Edi Rama, care deține răspunderea directă pentru așa-numitul "ministru virtual", a făcut o pauză pentru a-i da cuvântul ministrului său al inteligenței artificiale, ecranele din sală s-au aprins.
Pe ele a apărut o figură digitală îmbrăcată în costum tradițional albanez, vorbind cu o voce sintetică calmă, un amestec de limbaj popular și comunicare de cod. "Nu mă judecați după originea mea, ci după funcția mea. Poate că nu sunt om, dar sunt constituțională. Servesc poporul care a scris constituția", le-a spus Diella.
Câteva clipe mai târziu, opoziția, care contestă legitimitatea alegerilor din luna mai, a părăsit sala în semn de protest.
Profesorul Artan Fuga, specialist în comunicare și membru al Academiei de Științe a Albaniei, vede Diella nu ca pe o inovație tehnologică, ci ca pe un act politic de deturnare a atenției. "Rama a folosit inteligența artificială pentru a crea un al doilea centru de interes", crede profesorul. "În loc să dezbată legitimitatea guvernului sau programul de guvernare, opoziția s-a trezit dezbătând un avatar.
Dar pericolul, avertizează Fuga, depășește teatrul politic: "Într-un moment în care Albania încă se întreabă dacă alegerile sale sunt cu adevărat libere, ni se spune că nu mai e nevoie să controlăm guvernul prin parlament, să exprimăm voința civică sau să cerem transparență etică, pentru că inteligența pură le poate face pe toate."
Dincolo de experimentul politic se ridică o întrebare mai profundă: cine, în cele din urmă, decide? Din punct de vedere tehnic, spun experții, Diella ar putea, într-o zi, să ia decizii. Dar societatea albaneză nu este sigură că ar trebui să i se dea această putere. "Algoritmii pot prelucra informații, dar nu pot evalua consecințele morale", afirmă Fuga. "Odată ce ridici raționalitatea tehnică deasupra responsabilității politice, riști să ștergi însăși democrația."
Autor: Rashela Shehu