Ministerul Afacerilor Interne a prezentat principalele modificări care vor fi implementate în Codul Rutier.
Integrarea în sistemul e-SIGUR a camerelor video instalate de autorităţile locale şi ale CNAIR, introducerea conceptului de viteză medie, simplificarea mecanismului de constatare a sancţiunilor, eliminarea punctelor de penalizare pentru parcările neregulamentare se numără printre măsurile propuse în proiectul „Siguranţă în trafic” pe care MAI îl pune în dezbatere publică.
Camerele din localități, integrate în e-Sigur
Prima schimbare importantă se referă la integrarea camerelor de supraveghere din localități, dar și cele ale CNAIR, în sistemul e-Sigur, mecanismul automatizat pentru amendarea șoferilor care încalcă regulile de circulație.
„Creăm premisele integrării în sistemul e-Sigur a camerelor administrației publice locale și CNAIR și pentru procesarea unui volum masiv de date. Pentru aceasta avem nevoie de reguli noi, fapt pentru care propunem simplificarea procedurilor de comunicare cu proprietarii și conducătorii de vehicule.
Aici ne dorim să reducem costurile suportate de contribuabili și degrevarea polițiștilor rutieri de sarcini administrative. Astfel, polițiștii vor acționa mai mult timp în teren în sprijinul participanților la trafic, pentru eliminarea pericolelor din trafic care nu pot fi constatate prin mijloace automatizate, precum consumul de alcool sau de droguri”, a precizat chestorul Bogdan Despescu.
Alte modificări propuse:
Se introduce conceptul de viteză medie
Potrivit reprezentantului MAI, acest concept implică determinarea vitezei medii de deplasare pe un sector de drum în mai multe state membre ale Uniunii Europene, precum Austria, Ţările de Jos, Spania, Bulgaria, „chiar la începutul lunii septembrie”.
De asemenea, prin acest proiect autoritatea locală va putea decide categoriile de vehicule care să se deplaseze pe benzile dedicate transportului public.
Mecanism simplificat de constatare a sancţiunilor
Despescu a menţionat că va fi introdus un mecanism simplificat de constatare a sancţiunilor, atunci când proprietarul vehiculului este şi conducătorul obişnuit al acestuia.
În această situaţie, proprietarul va primi în mod direct procesul-verbal, iar în cazul în care confirmă că el a condus autovehiculul, procesul-verbal se consideră comunicat, fără a mai derula alte proceduri.
În cazul în care proprietarul nu este cel care a condus autovehiculul, are posibilitatea să indice conducătorul auto, situaţie în care procesul-verbal este nul de drept, fără alte formalităţi.
Va fi simplificată procedura de atragere a răspunderii în cazurile de oprire sau parcare neregulamentară - sancţiunea va fi aplicată direct proprietarului atunci când şoferul nu este la vehicul prin lipirea unui autocolant pe parbriz și nu vor mai fi aplicate puncte de penalizare.
Fără drumuri la poliție pentru permise
Cererile, notificările şi actele privind permisul de conducere vor putea fi transmise şi primite online, în condiţii de siguranţă.
"Platforma HUB va permite şi transmiterea de notificări către cei înrolaţi, prin SMS, e-mail, notificări în aplicaţie, prin care se va realiza o informare rapidă a beneficiarilor", a adăugat Despescu.
"În ceea ce priveşte permisele de conducere, adaptăm valabilitatea acestora în funcţie de evaluările medicale şi readucem în atenţia conducătorilor auto importanţa respectării codurilor de restricţii", a continuat Despescu.
Comunicarea cu Poliţia Română va fi simplificată. Astfel, la solicitarea poliţistului, documentele se pot prezenta digital prin platforma HUB şi se propune eliminarea deplasării conducătorilor auto la sediul poliţiei pentru a preda fizic permisul de conducere, în situaţia în care, prin intermediul platformei HUB, confirmă că a luat la cunoştinţă de perioada în care nu mai au dreptul de a conduce, ceea ce echivalează cu o “predare virtuală" a permisului.
Accidentele fără victime, raportate online la Poliție
Platforma HUB va permite cetăţenilor să declare unele accidente de circulaţie (cele fără victime) şi să primească autorizaţii de reparaţie (declararea accidentelor doar cu pagube materiale se poate face în 24 de ore direct în platformă, iar autorizaţia de reparaţie se eliberează electronic).
Totodată, MAI invită asigurătorii şi şoferii să formuleze propuneri privind gestionarea în România a accidentelor fără victime, atunci când nu există o înţelegere amiabilă. De exemplu – prin intermediul societăţilor de asigurări, fără a se mai deplasa şi la sediul Poliţiei Rutiere, cum este în prezent, a declarat Despescu.
Banii din amenzi, folosiți pentru educație rutieră și sisteme inteligente de trafic
De asemenea, MAI propune un mecanism de finanţare a educaţiei rutiere, ca parte a siguranţei rutiere, precum şi a sistemelor inteligente de trafic.
Fondurile obţinute din plata voluntară, benevolă, a amenzilor se vor colecta într-un cont unic şi vor fi direcţionate către educaţie rutieră, sisteme inteligente de trafic şi măsuri de prevenire, în funcţie de zona unde a fost comisă abaterea.
Cu sprijinul Ministerului Finanţelor, sumele colectate se vor distribui, în cote procentuale, către Ministerul Educaţiei, bugete locale, CNAIR şi MAI, în funcţie de categoria de drum pe care s-a produs fapta. "Procentele vor rezulta în urma dezbaterilor ce vor urma", a explicat Bogdan Despescu.
De ce este nevoie de modificarea Codului Rutier
România înregistrează în prezent cel mai redus nivel de siguranţă rutieră din Uniunea Europeană. Deși anul acesta situația s-a îmbunătățit ușor, numărul accidentelor auto din țara noastră rămâne ridicat:
- În 2024, în România au murit 1.478 de persoane în accidente rutiere, iar numărul persoanelor rănite grav în astfel de accidente a fost de 3.245
- În 2025 s-au înregistrat 940 de persoane decedate (minus 145 de decese - cu 13,3% mai puține față de anul trecut) și 2.352 de persoane rănite grav (minus 81, respectiv 3,3%).
- În 2024 au fost prinşi în trafic peste 38.000 de şoferi care consumaseră alcool și au fost constatate 26.000 de contravenţii şi 12.000 de infracţiuni.
- În primele nouă luni din 2025, au fost depistaţi 17.000 de şoferi după ce au consumat alcool, fiind constatate 9.000 de contravenţii şi 8.000 de infracţiuni.