Influența Chinei asupra mineralelor indispensabile pentru industria electronică, auto și de apărare îi oferă o pârghie semnificativă în negocierile comerciale cu Statele Unite. Cu aproximativ 60% din producția mondială și aproape 90% din rafinare, Beijingul și-a consolidat controlul impunând restricții la exportul de pământuri rare și magneți permanenți.
Unele dintre măsuri, adoptate ca reacție la tarifele ridicate impuse de președintele american Donald Trump, au fost ulterior relaxate pentru a facilita discuțiile comerciale.
Însă joi, China a anunțat noi controale extinse, limitând explicit exporturile către industriile de apărare și semiconductoare din străinătate - propriul răspuns la restricțiile SUA privind exporturile de cipuri către Beijing.
Vulnerabilitatea SUA și dependența globală
Decizia, luată cu doar câteva săptămâni înaintea unei întâlniri Trump-Xi Jinping, a scos din nou în evidență vulnerabilitatea americană, în lipsa unor capacități interne de rafinare.
„Întreaga economie mondială depinde de acești magneți din China. Dacă exporturile se opresc, efectele se vor simți peste tot”, a declarat pentru DW Jost Wübbeke, partener la Sinolytics, firmă berlineză specializată în politica industrială chineză.
Restricțiile anterioare au provocat deja perturbări majore. Ford a anunțat în mai reducerea producției de SUV-uri în Chicago din cauza lipsei de componente, iar firmele Aptiv și BorgWarner dezvoltă motoare cu conținut minim de pământuri rare. Consultantul Michael Dunne avertiza că măsurile Chinei „ar putea bloca uzinele de asamblare auto din America”.
- Trump anunță un acord și o relație "excelentă" cu China, care va furniza americanilor pământuri rare
Stocurile americane, aproape epuizate
Un sondaj realizat în mai de Camera de Comerț Americană din China arăta că 75% dintre companiile americane își vor epuiza rezervele de pământuri rare în câteva luni. Producătorii au cerut Washingtonului să obțină ridicarea restricțiilor, iar în iunie China a promis, la Londra, accelerarea licențelor de export - dar blocajele persistă. Noile controale amenință să inverseze progresele recente.
China a folosit și în trecut aceste resurse ca armă geopolitică: în 2010 a suspendat exporturile către Japonia timp de două luni, provocând scumpiri uriașe și panică pe lanțurile de aprovizionare.
Gabriel Wildau, director la firma americană Teneo, avertizează că regimul de licențiere este acum o strategie permanentă, nu doar o reacție la tarifele impuse de Trump.
- Exporturile de magneți din pământuri rare din China către SUA au crescut cu 660%, după acordul cu Trump
Europa, prinsă în aceeași capcană
Uniunea Europeană depinde în proporție de 98% de magneții proveniți din China, folosiți în industria auto, în avioanele de luptă și în echipamentele medicale. Asociația Europeană a Furnizorilor Auto a avertizat în iunie că restricțiile chineze au dus deja la „închiderea mai multor linii de producție din Europa” și că efectele se vor agrava în următoarele săptămâni.
Cercetătorul Alberto Prina Cerai, de la ISPI Milano, a spus pentru DW că Bruxellesul trebuie să „câștige timp”. „Nu putem concura cu China ca scară de producție. Lanțul lor integrat, de la mină la magnet, e aproape imposibil de replicat”, a explicat el, adăugând că o decuplare completă este „de neconceput”, dar UE trebuie să gestioneze dependența printr-o strategie industrială coerentă.
Eforturile europene de a-și crea o industrie proprie
Comisia Europeană vizează producerea internă a 7.000 de tone de magneți până în 2030, prin Actul privind Materiile Prime Critice. Proiecte de exploatare, rafinare și reciclare sunt deja în curs: o uzină de procesare a fost inaugurată în Estonia, iar o alta, în sud-vestul Franței, va fi operațională în 2026.
După o întâlnire cu omologul său chinez, comisarul european Maros Sefcovic a calificat restricțiile drept „extrem de perturbatoare” pentru sectoarele industriale europene. China a propus un „canal verde” pentru aprobarea rapidă a licențelor, dar experții spun că acestea pot dura până la 45 de zile.
India își oprește exporturile pentru piața internă
Deși deține a cincea rezervă mondială de pământuri rare - 6,9 milioane de tone -, India asigură mai puțin de 1% din oferta globală, neavând capacitate de rafinare pentru tehnologiile de vârf. Dependent de exporturile chineze, New Delhi a decis în iunie să suspende exporturile companiei de stat IREL, inclusiv către Japonia, pentru a asigura aprovizionarea internă.
Guvernul indian încearcă să diversifice sursele prin parteneriate cu SUA, Australia și Asia Centrală, însă rezultatele sunt lente. În 2024, o treime din producția indiană de 2.900 tone a fost trimisă Japoniei pentru procesare.
G7 promite o reacție comună
Liderii G7 reuniți în Canada în iunie au convenit o strategie comună pentru a anticipa penuria de pământuri rare și pentru a răspunde la „perturbări deliberate de piață” provocate de China. Documentul intitulat Planul de Acțiune pentru Minerale Critice promite diversificarea producției și protejarea securității economice.
Prina Cerai a avertizat că accesul la aceste resurse va deveni crucial pentru Occident, pe măsură ce tehnologii precum roboții și umanoizii vor câștiga teren.
Alte state încearcă să recupereze decalajul
După China, care are rezerve de 44 milioane tone, Brazilia, India și Australia dispun împreună de 31,3 milioane, iar Kazahstanul a descoperit recent 20 de milioane de tone. SUA și Australia sunt cele mai avansate în crearea propriilor lanțuri de producție și rafinare, dar procesul necesită ani și investiții uriașe.
O sursă promițătoare ar putea fi Groenlanda: proiectul Tanbreez, din sudul insulei, evaluat la 28,2 milioane tone de minerale, a fost desemnat cel mai important din lume în 2023. SUA și UE au semnat deja acorduri de cooperare în acest sens.
China rămâne arbitru global al tehnologiilor critice
Până când sursele alternative nu vor fi dezvoltate la scară largă, China va continua să folosească pământurile rare ca armă geopolitică, controlând industrii și economii întregi.
„Dacă Beijingul ridică restricțiile, prețurile scad și lumea uită rapid de dependență. Minele și rafinăriile din afara Chinei nu pot concura cu aceste costuri”, a conchis Wübbeke pentru DW.