Alegerile parlamentare din țara vecină au fost văzute de Moscova ca o oportunitate pentru a prelua, măcar parțial, controlul politic asupra Moldovei, dezvoltând o strategie stratificată de minare a regimului pro european.
- Rusia a finanțat mai multe mișcări politice pentru a sufoca societatea cu mici partide, astfel încât să obțină o fragmentare a voturilor, să nu lase Partidul Acțiune și Solidaritate, fondat de Maia Sandu, să se consolideze.
- A creat zeci de rețele de cumpărat voturi cu bani transferați din Rusia prin metode ilegale.
- A antrenat mercenari pentru a crea dezordine și proteste violente, cu scopul de a destabiliza guvernul.
- A atacat cibernetic instituții și agenții pentru a perturba procesul electoral, inclusiv numărarea și raportarea voturilor.
- A declanșat o campanie de amenințări cu bombe în mai multe secții de vot din străinătate pentru a-i speria pe oameni cu scopul de a-i determina să renunțe la vot.
- A lansat și susținut o continuă campanie de dezinformare pe rețelele sociale.
- Toate metodele și acțiunile de interferență a Rusiei descrise mai sus au fost folosite și în România, la alegerile prezidențiale din noiembrie 2024.
„A fost o toamnă complicată. Trebuia să apărăm Moldova. Atacurile Rusiei erau violente și toată infrastructura digitală se putea prăbuși în orice clipă”, a povestit un expert în securitate cibernetică despre situația din 2024. Acesta n-a dorit să-și dezvăluie identitatea din cauza sensibilității subiectului.
„Ne pregătisem să respingem atacurile și am reușit, marea problemă a fost că noi eram obișnuiți ca Rusia să folosească aceeași infrastructură pentru războiul digital atât pentru Moldova cât și pentru România”, a explicat specialistul.
„Surpriza a fost că, la scurt timp după ce am ajuns acasă de la Chișinău, am realizat că Rusia construise o infrastructură specială pentru România. A fost greu, o perioadă am fost sub o mare presiune”, a mai povestit expertul în securitate cibernetică, în urmă cu câteva săptămâni, rememorând situația de anul trecut.
Lecția neînvățată a referendumului
În data de 20 octombrie 2024, în Moldova a avut loc primul tur al alegerilor prezidențiale și referendumul pentru aderarea la Uniunea Europeană.
Kremlinul avea două obiective principale. Primul, să invalideze referendumul. Fără un vot popular favorabil aderării țării la Uniunea Europeană, Rusia obținea, indirect, o decizie care îi permitea să argumenteze că Moldova dorește să rămână în sfera ei de influență politică și economică, amânând pe termen nedeterminat aderarea la UE.
Al doilea obiectiv era să o schimbe pe Maia Sandu, o președintă puternic pro-europeană, cu un alt lider politic, mai apropiat de Kremlin.
Vladimir Putin nu și-a atins niciunul dintre obiective, dar confruntarea a fost dificilă. Referendumul pentru aderarea la Uniunea Europeană a trecut la limită, cu 50,35%, iar Maia Sandu a câștigat un al doilea mandat în fruntea Moldovei după două tururi de scrutin.
Dar după experiența de la referendumul din Moldova, nici la nivelul politicii europene și nici la nivelul conducerii României, liderii nu au înțeles cât de complicată, dură și costisitoare este confruntarea din umbră cu Rusia.
Pentru a deraia alegerile din Moldova, Kremlinul a cheltuit sute de milioane de euro, l-a finanțat pe Ilan Șor, un oligarh moldovean, refugiat la Moscova, care a creat rețele complexe și întinse de cumpărat voturi.
Atacurile cibernetice, campaniile pe rețelele sociale, tentativele de transfer de luptători mercenari pe teritoriul Moldovei pentru a provoca revolte au fost frecvente și constante. Presiunea Moscovei era uriașă, iar scopul, prăbușirea politică a țării.
Cel mai mare eșec
În data de 3 noiembrie 2024, în vreme ce la București unii sărbătoreau succesul protejării Moldovei de violentul atac al Rusiei, garantându-se, totodată, corectitudinea alegerilor și rămânerea țării pe parcursul european, România a fost luată în vizor de Kremlin, Vladimir Putin considerând că eșecul din Moldova a fost o consecință a implicării politice, logistice și informaționale a României și Uniunii Europene.
Conform mai multor surse consultate pe parcursul ultimelor luni, a reieșit faptul că imediat după alegerile din Moldova, România a devenit o țintă a Kremlinului.
A fost momentul în care toate rețelele de informații și influență din țară, controlate de Rusia, s-au aliniat și au declanșat o campanie furibundă pentru crearea unei crize politice la București prin impunerea unui președinte manevrat de Kremlin.
Din păcate, gravitatea și complexitatea operațiunii nu a fost sesizată de agențiile de informații, iar implicarea acestora în confruntarea politică din țară a dus la un blocaj instituțional care a provocat cel mai mare eșec de siguranță națională înregistrat după aderarea României la NATO și Uniunea Europeană.
Responsabilitatea pentru acest eșec o poartă președintele țării, prim-ministrul, liderii celor două camere ale Parlamentului și conducerile tuturor instituțiilor și agențiilor implicate în protejarea cetățenilor și a infrastructurii critice, în frunte cu principalele servicii de informații - SRI, SIE, DGIA.
În momentul în care Călin Georgescu, un candidat pro rus, practic necunoscut la nivelul publicului larg, a câștigat peste 2 milioane de voturi, în urma unui extins blocaj instituțional și prin manipularea algoritmilor Tik Tok, s-a produs un șoc la nivelul întregii lumi.
Brusc, sistemul democratic de guvernare putea fi pulverizat prin interferența unei entități suficient de puternice care avea capacitatea și resursele să utilizeze masiv rețelele sociale și să manipuleze algoritmii de promovare a mesajelor politice.
Examenul
Alegerile parlamentare din Moldova au reprezentat marele examen de siguranță națională, de respingere a intervențiilor străine și de protejare a alegerilor libere pentru Moldova, România și Uniunea Europeană.
Conform rezultatelor preliminare ale alegerilor, societatea moldovenească și-a demonstrat voința fermă de a adera la Uniunea Europeană.
Felicităm societatea moldovenească și autoritățile competente pentru desfășurarea pașnică a alegerilor, în pofida interferențelor fără precedent din partea Rusiei, inclusiv prin scheme de cumpărare de voturi și dezinformare. Aceste încercări hibride au urmărit să submineze instituțiile democratice ale țării și parcursul său european. Cu toate acestea, în pofida diverselor forme de interferență manipulatoare menite să destabilizeze țara, alegătorii moldoveni au demonstrat încă o dată că nu vor permite ca viitorul lor în pace și libertate să le fie răpit.
Emmanuel Macron, președintele Franței, Friedrich Merz, cancelarul Germaniei, Donald Tusk, prim-ministrul Poloniei, declarație comună
Rusia a investit sute de milioane de euro pentru a aduce la putere în Chișinău formațiuni și lideri controlați de Kremlin.
Banii erau folosiți, în mod ilegal, pentru a cumpăra voturi, experții Moscovei știind că în condiții de legalitate și transparență, partidele pro ruse din Moldova n-au nicio șansă în alegeri, motivele fiind de ordin demografic (35% din populație e de origine rusă), sau de ordin politic - majoritatea cetățenilor doresc aderarea la Uniunea Europeană și ieșirea din zona de influență a Rusiei.
Examenul a reușit, iar Nicușor Dan își poate trece în cont prima victorie în fața Kremlinului, sistemele de protejare a alegerilor din Moldova dând rezultate.
Nimic nu ar fi fost posibil fără forța și determinarea președintei Maia Sandu, care și-a asumat riscuri uriașe, dar care a reușit să dezasambleze zeci de rețele de influență ale Rusiei, să aresteze agenți ai Kremlinului și să scoată în afara legii partide și grupări care funcționau ilegal și erau finanțate subteran, încălcându flagrant prevederile legale.
Toți cei care au ajutat-o
Pentru ca sistemul democratic de la Chișinău să reziste și să respingă puternicul atac al Moscovei s-a creat o alianță între Moldova, România și Ucraina, susținută de Franța, Germania și Marea Britanie, dar și de zeci de lideri ai statelor din Uniunea Europeană.
„Aceste alegeri au arătat că activitatea destabilizatoare a Rusiei pierde, în timp ce Moldova, din Europa, câștigă. Acțiunile subversive ale Rusiei, dezinformarea constantă – nimic din toate acestea nu au funcționat. Este important faptul că Moldova s-a apărat eficient împotriva amenințărilor, împreună cu toți cei care au ajutat-o”, a anunțat Volodimir Zelenski, într-o declarație oficială.
De asemenea, Nicușor Dan, președintele României, în mesajul său de felicitare transmis cu ocazia câștigării alegerilor de către formațiunea pro europeană PAS, a spus că știe cât de grea a fost situația din Moldova ca urmare a uriașei presiuni puse de Rusia pentru a nu-și pierde influența politică asupra Chișinăului.
„Felicit cetățenii Republicii Moldova pentru mobilizare, şi pentru votul ferm în direcția continuării parcursului european al țării dumneavoastră. Ați scris o pagină de istorie și știm că nu a fost ușor. V-ați făcut vocea auzită și trebuie să fiți mândri de voi”, a declarat președintele României, dând asigurări că țara noastră va continua să ajute Moldova.
Deși, în mod oficial, nu a fost declanșată nicio anchetă cu privire la ce s-a întâmplat și cine sunt responsabilii pentru uriașa breșă de siguranță națională din noiembrie 2024, ceva s-a schimbat, iar la nivelul instituțiilor atacurile hibride, propaganda și amenințarea rețelelor de influență din Rusia sunt luate mai în serios, deși, în continuare, sunt multe de făcut.