Bruxelles caută o portiță legală pentru a izola Ungaria și a trimite miliarde Ucrainei

Bruxelles caută o portiță legală pentru a izola Ungaria și a trimite miliarde Ucrainei
Sprijină jurnalismul independent
Donează acum

Experții juridici ai UE analizează o modalitate de a evita unanimitatea pentru a direcționa 140 de miliarde de euro către Kiev.

Premierul ungar Viktor Orbán blochează planul Uniunii Europene de a confisca 140 de miliarde de euro din activele rusești sancționate și de a le împrumuta Ucrainei. Însă Comisia Europeană crede că a găsit o soluție juridică prin care Ungaria să fie eliminată din procesul decizional.

În mod normal, o măsură de asemenea amploare ar necesita unanimitatea celor 27 de state membre, ceea ce îi oferă lui Orbán drept de veto. Având în vedere istoricul său de a obstrucționa sancțiunile împotriva Kremlinului, experții juridici ai UE încearcă să găsească o formulă care să permită adoptarea planului prin majoritate calificată.

Patru surse informate au declarat pentru Politico că Bruxelles intenționează să se bazeze pe concluziile Consiliului European din 19 decembrie 2024, la care toți liderii - inclusiv Orbán - au agreat menținerea înghețării activelor ruse „până când Rusia încetează războiul de agresiune împotriva Ucrainei și o despăgubește pentru pagubele cauzate”.

Cum ar funcționa noul plan

Până acum, declarația respectivă fusese interpretată ca o garanție că activele ruse - păstrate în principal la banca Euroclear din Belgia - rămân blocate, fără ca Rusia să le poată accesa, iar doar dobânzile să fie folosite pentru efortul de război. Comisia argumentează acum că textul oferă acoperire pentru schimbarea regulii de unanimitate cu votul prin majoritate calificată.

„Aceasta ar necesita un acord politic la nivel înalt al tuturor sau al majorității șefilor de stat sau de guvern”, se arată într-o notă transmisă ambasadorilor UE vineri.

Obstacole: Belgia și aliații Rusiei

Ungaria nu este singura problemă. Slovacia, un alt stat prietenos cu Rusia, ar putea ridica obiecții. În plus, Belgia se teme că acțiunea ar expune Euroclear la procese din partea Moscovei.

„Să luăm banii lui Putin și să lăsăm riscurile asupra noastră - asta nu se va întâmpla, să fie clar”, a declarat premierul belgian Bart De Wever, la New York, în marja Adunării Generale a ONU. El a avertizat că, dacă statele văd că rezervele băncilor centrale pot fi confiscate la decizia politicienilor europeni, ar putea retrage fonduri din zona euro.

Totuși, De Wever a recunoscut că Belgia este dispusă să discute, iar țara sa rămâne în general favorabilă sancțiunilor împotriva lui Putin, spre deosebire de Ungaria și Slovacia. Bruxelles intenționează să liniștească Belgia printr-un mecanism de garanții comune: alte state ar emite obligațiuni care să înlocuiască activele transferate către Kiev.

Negocieri cruciale la Copenhaga

Liderii UE se vor reuni săptămâna viitoare la Copenhaga, unde subiectul va fi discutat informal. Decizia finală este programată pentru summitul de la sfârșitul lui octombrie, după ce miniștrii de finanțe analizează detaliile la Luxemburg, pe 10 octombrie.

„Obiectivul la Copenhaga este să strângem suficient sprijin pentru a-l izola pe Orbán”, a declarat un diplomat european sub protecția anonimatului. „Ne aflăm într-o zonă gri.”

Germania, Spania, Polonia și statele baltice sprijină ferm planul Comisiei. Franța și Italia au manifestat rezerve față de ideea de a folosi activele înghețate.

Miza: 140 de miliarde de euro

Majoritatea activelor ruse de stat sunt blocate la Euroclear de la invazia din februarie 2022. O parte importantă a fost investită în obligațiuni guvernamentale occidentale, ajunse între timp la maturitate și transformate în lichidități, depozitate acum la Banca Centrală Europeană.

Încercările anterioare de a folosi aceste sume au întâmpinat rezistență politică puternică. Noul „Împrumut pentru Reparații” ar urma să fie distribuit în tranșe și folosit pentru „cooperarea europeană în domeniul apărării” și pentru „acoperirea nevoilor bugetare”, arată o notă a Comisiei.

Un veto al Budapestei ar lăsa practic banii înapoi la dispoziția Moscovei, iar statele membre ar trebui să acopere din propriile bugete costurile împrumutului. De aceea, Bruxelles presează pentru noua soluție juridică.

Totuși, mai multe state se tem că folosirea unor declarații politice anterioare pentru a justifica politici viitoare ar putea crea un precedent periculos. „Ungaria are suficiente temeiuri pentru a deschide un proces”, a avertizat un alt diplomat european.

G.P.


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇