Ca întotdeauna în modesta existență de peste trei decenii a Republicii Moldova, alegerile parlamentare care se apropie sunt pur geopolitice. La 28 septembrie a.c., cetățenii Republicii Moldova aleg fie apropierea de Uniunea Europeană, fie revenirea sub influență rusă – opțiune mascată/cosmetizată prin diferite oferte politice de „neutralitate” și coabitare gri.
Relevanța geopolitică a acestui scrutin este covârșitoare. Războiul de agresiune împotriva Ucrainei, ca primă fază a războiului revanșard URSS 2.0 al Moscovei, ridică maximal mizele acestuia.
De aici și poziționările externe fără echivoc ale principalilor actori statali:
- senatorii americani denunță interferența rusească în aceste alegeri (manifestată prin propagandă, coerciție economică și scheme de corupere a alegătorilor), precum și interesul Rusiei de a nega dreptul Republicii Moldova de a-și alege singură viitorul, promițând să apere dreptul la autodeterminare al Republicii Moldova;
- Serviciul de Informații Externe al Federației Ruse construiește ample narațiuni/scenarii fantasmagorice privind ocuparea Republicii Moldova de către trupe NATO care s-ar concentra, în prezent, în acest scop, în România;
- Uniunea Europeană solicită cetățenilor cu drept de vot sprijinirea continuării parcursului european al Republicii Moldova, denunțând interferențe rusești multiple și explicite în derularea procesului electoral;
- conducerea politică de la Kiev și mediile analitice din Ucraina enunță riscul în creștere ca revenirea la putere, la Chișinău, a partidei ruse, să faciliteze înaintarea rusească militară și hibridă spre regiunea Odesa și ocuparea de facto a întregului litoral ucrainean al Mării Negre;
- în România, preocupările dominante sunt evitarea înaintării hibride a lui Putin spre Chișinău și revenirii Republicii Moldova în sfera de influență rusă, cu efecte posibile de domino asupra întregului sistem regional de securitate.
Sunt invocate în mod curent, în mediile analitice din Europa și SUA, amenințările în creștere generate de prezența ilegală a trupelor ruse în raioanele din est ale Republicii Moldova, potențialul sprijin acordat de acestea planurilor de înaintare militară rusească în sudul Ucrainei, interesele certe ale Moscovei de ocupare integrală a litoralului ucrainean al Mării Negre și de consolidare a unui cap de pod militar avansat în regiune (Crimeea – litoralul ucrainean de la Marea Neagră – regiunea transnistreană), precum și relevanța R. Moldova ca spațiu vital de extensie a proiectului rusesc de recuperare geopolitică a fostului teritoriu sovietic, faza post-Ucraina.
Un “Putin la Chișinău”, favorizat de marionetele sale politice din R. Moldova, reprezintă scenariul de coșmar al visului european al Republicii Moldova, multiplicarea amenințărilor la adresa securității regionale în bazinul Mării Negre, intensificarea presiunilor militare și hibride asupra regiunilor sudice ale Ucrainei și revenirea Republicii Moldova în proiecția siberiană a lumii ruse.
Mai mult ca niciodată, aceste alegeri din R. Moldova sunt geopolitice. Moscova ademenește mincinos cetățenii de peste Prut cu promisiuni de redeschidere a robinetului rusesc de gaze naturale și de redeschidere a pieței pentru exportul de fructe, vin și „bucurii” gastronomice.
O pace „vieșnică” în URSS 2.0 și o piață „vieșnică” pentru „Bucuria” și „Cricova” i-ar aștepta pe votanții de peste Prut la aceste alegeri. Vor curge din nou “laptele și mierea” în Republica Moldova după aceste alegeri, va înflori din nou prietenia ruso-moldovenească dacă “lumea rusă” de pe buletinul de vot va fi ștampilată zelos, conform ukazurilor așteptate a fi livrate prin schemele tradiționale de corupere a votului.
Aceste alegeri aduc totuși o premieră semantică. “Lumea rusă” nu mai seduce prin promisiuni de gaz ieftin și piețe pentru fructe și vinuri, ci îngrozește prin frică. Frica de război va face diferența la aceste alegeri. Frica de război este atu-ul narațiunilor post-sovietice actuale din R. Moldova.
Moscova pedepsește cu război rebelii care ies din linia post-sovietică, aceasta este narațiunea paralelă pe care o dezvoltă fabricile de troli rusești la alegerile de duminică. A alege Europa înseamnă a alege războiul, transmit obsesiv mașinăriile de propagandă rusă reactivate ex nihilo în ultimii ani.
Mesajul rusesc nu reușește să fie subtil. A alege Europa înseamnă a alege să fiți ținte ale războiului nostru, transmite de fapt Moscova, transformând narațiunile de seducție de odinioară în narațiuni de șantaj.
Moscova amenință cu război tot ceea ce i se opune. Inamicii interni ai războiului continuă să moară pe capete în marile orașe rusești. Drone amețite de geografie întârzie în spațiile aeriene ale unor țări NATO. Mari infrastructuri critice europene sunt asediate cibernetic de rețelele de hackeri ruși din constelația digitală a Lubiankăi. De facto, Federația Rusă amenință cu război populația Republicii Moldova în cazul în care va îndrăzni să aleagă altceva decât „a ales ea” pentru românii de peste Prut.
“Masca rusească” a căzut din nou, la Chișinău. Lubianka mizează maximal, la aceste alegeri, pe frica de război, care poate aduce la butoanele puterii locotenenții hibrizi de carton ai Kremlinului.
Seducția lumii ruse nu mai funcționează pentru că în sfârșit banii europeni produc percepție pozitivă în Republica Moldova. Infrastructura rutieră a Republicii Moldova se dezvoltă pe alocuri spectaculos, pe bani europeni.
Sute de mii de cetățeni ai Republicii Moldova se bucură de un trai decent în marile țări europene și de libertăți plenare în România, țara în care începe visul european pentru mulți din românii de peste Prut. Alegerea reală este acum fără dubiu între cușca rusească și visul european. În mentalul colectiv din Republica Moldova nu mai funcționează deja seducția lumii ruse, iar Kremlinul trece la next level – Moscova nu mai este capabilă să genereze decât frici și teroare.
Așa – prin frică și teroare, reușește Kremlinul să țină artificial în viață, în Republica Moldova, “opțiunea” electorală alternativă Europei.
Prin frică, teroare și culioacele cu ruble care zboară din nou la altitudini foarte mici în spațiul electoral al Republicii Moldova.
Dronele cu ruble rusești violează grav spațiul electoral al Republicii Moldova – este mesajul fără echivoc pe care îl transmit, la unison, autoritățile din Republica Moldova, investigațiile jurnalistice independente, anchetele penale deschise pe teritoriul Republicii Moldova, agențiile de intelligence din țările europene, partenerii europeni ai Republicii Moldova, senatorii americani, foștii ambasadori americani în România, mediile analitice din Occident etc.
Nu există, însă, ruble capabile să cumpere cu adevărat conștiințe. Alegerile prezidențiale din 2024 și referendumul pentru Europa au demonstrat că există o etică a decenței, peste Prut, aptă să țină nedeschise culioacele cu ruble; “Kremlinul crede că noi toți suntem de vânzare. Că suntem prea mici să rezistăm. Dar Moldova e casa noastră. Și casa noastră nu e de vânzare”, o spune responsabil și vizionar Maia Sandu, de curajul căreia pot depinde evoluții post-electorale complicate după 28 septembrie a.c.
La aceste alegeri, Kremlinul mizează pe o combinație letală a fricii și rublei. Miza rusească pe narațiunile terorii a eșuat de două ori, în 2024 – la scrutinul prezidențial și la referendumul pentru Europa. Va eșua din nou și în 2025.
Citeşte integral analiza scrisă de Dorin Popescu “Lumea rusă” în Republica Moldova: de la narațiuni de seducție la narațiuni de șantaj pe CentrulPolitic.ro