Media din gimnaziu îi trimite pe mulți elevi pe piste false atunci când își aleg liceul pe care și-ar dori să îl urmeze. Și asta pentru că, în numeroase situații, ea nu arată situația reală a nivelului cunoștințelor acumulate.
O analiză realizată de profesorul universitar Mircea Comșa și publicată pe blogul Doar un grafic și-ți mai spun arată că, deși la nivel național există o corelație foarte mare între media generală din clasele V-VIII și rezultatele la Evaluarea Națională – „Corelația dintre cele două măsuri ale performanței școlare este foarte mare: 0.85” -, în multe școli această legătură se rupe.
Autorul subliniază că în anumite cazuri, „corelația este semnificativ mai redusă comparativ cu corelația la nivel național (< 0.25 în grafic vs. 0.85 la nivel național)”. Cu alte cuvinte, mediile din gimnaziu ajung să fie slab predictive pentru performanța reală de la examen.
Diferențe de până la 5 puncte între medii
Datele arată că în unele unități de învățământ discrepanța dintre media din clasele V-VIII și cea de la Evaluarea Națională sare de 5 puncte. „Diferențele dintre media V-VIII și media de la Evaluarea Națională pot fi foarte mari: peste 5,5 puncte, față de ~2-3 puncte la media națională”, arată autorul studiului.
Astfel de abateri sugerează că notele din gimnaziu sunt adesea mult mai mari decât nivelul real al elevilor, relevat de testarea standardizată.
Cazuri concrete: când notele se prăbușesc la examen
Exemplele din analiză sunt grăitoare:
- Școala cu codul SIIIR 1662102905: „Corelaţia dintre mediile elevilor V-VIII şi media EVN este negativă - un elev care are medie V-VIII mai mare are tendinţa să aibă media la Evaluarea Națională mai mică (şi invers). Diferenţa dintre cele două medii este mare: 6.16 vs. 1.50.”
- Școala cu codul 0661103732: „Media mediilor V-VIII este mult mai mare decât media mediilor de la EVN: 9.28 vs. 3.47.”
Astfel de cazuri pun sub semnul întrebării relevanța notelor acordate de profesori la evaluările de pe parcursul celor patru ani de gimnaziu.
Școli „roșii” și școli „verzi”
Analiza împarte școlile în două categorii:
- Școlile „roșii” - acolo unde „nivelul real al elevilor este mult mai scăzut şi mai omogen decât o indică mediile V-VIII”. În aceste unități, notele sunt adesea supraevaluate, iar examenul arată un contrast brutal.
- Școlile „verzi” - unde corelația se păstrează, iar „elevii care au medii mari în gimnaziu tind să aibă medii mari și la Evaluarea Națională”. Aici evaluarea din gimnaziu funcționează ca un predictor fidel al rezultatelor la examen.
Practic, în timp ce pe hârtie elevii par foarte buni, Evaluarea Națională expune adevăratul nivel. Notele „umflate” din gimnaziu nu doar că induc în eroare părinții și elevii, dar afectează și credibilitatea școlilor.
La nivel macro, România pare să stea bine - cu o corelație puternică între mediile din gimnaziu și Evaluarea Națională.
La nivel micro, în schimb, discrepanțele dramatice din unele școli arată că există zone unde sistemul nu reușește să reflecte corect performanța reală a elevilor, mai arată analiza.
Profesorul Mircea Comșa, autorul analizei, este doctor în sociologie și conferențiar la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială a Universității „Babes-Bolyai”, din Cluj-Napoca. Are peste 25 de ani de experiență în cercetarea socială, în echipe naționale și internaționale din sectorul academic și privat.
G.P.