Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat, luni, că țările NATO se află deja „în război” cu Rusia din cauza sprijinului militar oferit Ucrainei.
„NATO este în război cu Rusia; acest lucru este evident și nu necesită dovezi. NATO oferă sprijin direct și indirect regimului de la Kiev”, a afirmat Peskov, în fața jurnaliștilor ruși, reluând narativul promovat constant de Moscova, potrivit căruia sprijinul occidental echivalează cu participare directă la conflict.
Declarațiile vin la doar câteva zile după ce Polonia a confirmat că a doborât drone rusești care au pătruns în spațiul său aerian - o premieră în cadrul NATO. Potrivit Varșoviei, 21 de drone rusești au fost detectate în timpul atacului aerian din 10 septembrie, patru dintre ele fiind interceptate.
- Polonia a doborât, în premieră, drone rusești și a închis patru aeroporturi
- Polonia cere invocarea Articolului 4 din Tratatul NATO. Ce presupune acest lucru. Reacția lui Mark Rutte
Afirmațiile Kremlinului apar într-un context mai larg de intensificare a retoricii propagandistice și a campaniilor de dezinformare desfășurate în regiune, în special după incidentul cu dronele de pe teritoriul polonez, scrie Kiev Independent.
Dezinformare și manipulare
Potrivit centrului de analiză a dezinformării din cadrul NASK, institutul național de cercetare din Polonia, imediat după incursiunea dronelor, spațiul informațional polonez a fost invadat de narațiuni false lansate de surse ruse și belaruse.
Printre afirmațiile analizate se numără ideea că „incidentul înseamnă că Polonia este efectiv în război cu Rusia”- o afirmație falsă care „ar putea provoca panică în rândul populației”, avertizează NASK.
Organizația Res Futura, un ONG polonez, a raportat că după atac a avut loc o operațiune psihologică organizată (PSYOP), menită să „escaladeze emoțiile, să polarizeze opinia publică” și să submineze încrederea în autoritățile poloneze și în partenerii internaționali.
Conform analizei Res Futura, cele mai frecvente narațiuni de pe rețelele sociale din Polonia au fost cele care sugerau că atacul cu drone a fost o „provocare ucraineană” sau o „operațiune sub steag fals” (38% dintre comentarii), urmate de cele care au dat vina pe Rusia (34%).
„Atacul cu drone a fost folosit nu doar ca incident militar, ci mai ales ca un instrument de război psihologic”, se arată în raportul ONG-ului.
Situația rămâne tensionată pe flancul estic al NATO
Într-un incident separat, pe 13 septembrie, România a ridicat avioane F-16 după ce un alt atac rusesc în apropierea graniței ucrainene a dus la pătrunderea unei drone în spațiul său aerian. Președintele Volodimir Zelenski a afirmat că drona a rămas pe teritoriul românesc aproape o oră.
Șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a descris incidentul drept „o escaladare nesăbuită”, în timp ce ministrul de Externe polonez, Radoslaw Sikorski, a sugerat că s-ar putea redeschide discuția privind închiderea parțială a spațiului aerian ucrainean cu ajutorul apărării antiaeriene NATO.
Rusia, prin vocea fostului președinte Dmitri Medvedev, a avertizat că o astfel de mișcare „ar însemna război între NATO și Rusia”.
După incidentele recente, Polonia a activat articolul 4 din Tratatul NATO, care permite consultări între aliați atunci când un stat membru consideră că securitatea sa este amenințată. Alianța a declanșat și misiunea Eastern Sentry, dedicată monitorizării flancului estic.