Salariile cadrelor didactice din România sunt relativ ridicate, se arată în raportul Education at a Glance (EaG 2025), editat de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), dat publicităţii marţi.
Documentul anual al OCDE ia în calcul salariile din 2023, iar în 2024 salariile au fost din nou majorate.
Salariile competitive pot face profesia de cadru didactic mai atractivă, mai ales că în multe ţări profesorii câştigă mai puţin decât alţi lucrători cu studii superioare, subliniază raportul, citat de News.ro.
În România, salariile reale ale profesorilor din învăţământul primar sunt cu 14% mai mari decât cele ale angajaţilor cu studii superioare care lucrează cu normă întreagă pe tot parcursul anului.
Asta în timp în ce, în țările OCDE, profesorii din învățământul primar câștigă, de obicei, cu 19% mai puțin.
În raport, învățământul primar se referă atât la clasele I-IV cât și la V-VIII, adică este vorba și despre salariile învățătorilor, cât și despre acelea ale profesorilor de gimnaziu.
Creşterea salariilor profesorilor poate fi dificilă din punct de vedere financiar, deoarece costurile cu personalul reprezintă cea mai mare parte a cheltuielilor pentru educaţie, potrivit raportului.
Bonusuri pentru profesori
Profesorii care participă la activităţi şcolare sau de management, pe lângă îndatoririle lor didactice, primesc o compensaţie financiară suplimentară în majoritatea ţărilor şi economiilor pentru care sunt disponibile informaţii.
În România, profesorii pot primi o compensaţie suplimentară pentru predarea unui număr de ore mai mare decât cel obligatoriu, pentru participarea la programe de mentorat pentru profesori noi sau pentru îndeplinirea unor sarcini speciale suplimentare.
În plus, ei pot primi o indemnizaţie de rezidenţă sau o compensaţie suplimentară pentru predarea pentru elevi cu nevoi speciale sau într-o zonă defavorizată, îndepărtată sau cu costuri ridicate.
Numărul de ore de învăţământ obligatoriu afectează costurile salariale ale cadrelor didactice, deoarece influenţează numărul de cadre didactice necesare, combinat cu alţi factori, cum ar fi dimensiunea clasei şi timpul de predare.
În România, elevii beneficiază de 540 de ore de învăţământ obligatoriu pe an în învăţământul primar şi de 834 de ore în învăţământul gimnazial. Acest număr este sub media OCDE de 804 ore în învăţământul primar şi 909 ore în învăţământul gimnazial.
De asemenea, vacanţele şcolare în învăţământul primar durează 16,6 săptămâni pe an în România (toate vacanţele combinate), comparativ cu 13,5 săptămâni în ţările OCDE.
În România, 46% din timpul de instruire în învăţământul primar este alocat matematicii şi citirii, scrierii şi literaturii, procentul scăzând la 29% în învăţământul secundar inferior.
În comparaţie, media OCDE este de 41% din timpul de instruire în învăţământul primar şi 27% în învăţământul secundar inferior dedicat acestor discipline de bază.