Marea Corecție a deficitului - impactul măsurilor: cât din taxe, cât din cheltuieli. Cum s-ar împărți povara între sectorul privat, cel public și consumatori

Marea corecție bugetară va începe în fapt în 2026, în timp ce pachetul 1 a reușit doar să repună deficitul pe traiectoria de reducere convenită de Guvernul României cu Comisia Europeană în 2024.

Economiștii de la Romanian Economic Monitor, un grup de la Universitatea Babeș-Bolyai (UBB), au analizat primul pachet de măsuri, folosind date ale Ministerului Finanțelor și ale Consiliului Fiscal și aceștia arată cum este împărțită povara corecției bugetare de 4% din a doua parte a lui 2025 și 2026, partea deja legiferată prin pachetul 1.

Măsurile fiscale pe partea de venituri adoptate până acum vor aduce la buget 41 de miliarde de lei: 11 miliarde de lei în acest an și 30 de miliarde în 2026.

În același timp, restul corecției bugetare de 4% din PIB (total 80 de miliarde lei la un PIB de 2.000 de miliarde de lei în 2026), efectuată în lunile rămase din 2025 și în 2026, va veni din reduceri punctuale de cheltuieli și înghețarea cheltuielilor mari din buget: cele cu salariile și sporurile bugetarilor și cele cu asistența socială (mare parte pensii).

Cum se împarte povara corecției fiscale din 2026

Conform unei analize a Romanian Economic Monitor, un grup de economiști de la Universitatea Babeș-Bolyai (UBB), pentru aducerea deficitului în limita europeană de 3% din PIB este nevoie de implementarea eficientă a reformelor structurale din Pachetul pach, care vizează îmbunătățirea colectării taxelor, limitarea evaziunii și funcționarea eficientă a sectorului public (sănătate, companii de stat, autorități autonome – ulterior și reforma administrației locale, acum blocată în coaliție, posibil vânzarea de participații la companii de stat profitabile).

Care este impactul estimat al măsurilor fiscale asupra deficitului bugetar al României?

Care ar trebui să fie rolul Pachetului 2? Potrivit estimărilor Consiliului Fiscal, primul pachet de măsuri ar putea reduce deficitul bugetar la 8,04% din PIB până la sfârșitul anului 2025.

Aceleași estimări arată că în 2026 impactul ar fi și mai vizibil, cu un nivel al deficitului de 5,3% din PIB, deși marile agenții de rating anticipează un nivel de peste 6%. Pentru a aduce deficitul sub pragul de 3% din PIB sunt necesare măsuri suplimentare, alături de reforme structurale pentru îmbunătățirea colectării taxelor și funcționarea eficientă a sectorului public – aceasta este intenția din spatele Pachetului 2”, arată analiștii Romanian Economic Monitor într-o postare pe LinkedIn.

Economiștii au analizat primul pachet de măsuri, folosind date ale Ministerului Finanțelor și ale Consiliului Fiscal și aceștia arată cum este împărțită povara corecției bugetare de 4% din a doua parte a lui 2025 și 2026, partea deja legiferată prin pachetul 1:

pe sectorul privat prin majorări de taxe și impozite: taxa dublată la 4% pe cifra de afaceri a băncilor, menținerea impozitului minim de 1% pe cifra de afaceri a companiilor care plătesc impozit pe profit mai mic ca sumă absolută decât 1% din CA, creșterea impozitului pe dividende și profit etc.
pe sectorul public prin reducerea sporurilor și limitarea voucherelor de vacanță, a cheltuielilor din educație, înghețarea salariilor bugetarilor (ulterior reducerea posturilor cu 10% în administrația publică, nelegiferată și proiect blocat în Coaliție)
pe consumatori, pensionari și alți beneficiari ai sistemului de asistență socială: creșteri de TVA și accize, CASS pe pensiile de 3.000+, introducea plății CASS pentru categorii anterior exceptate (printre care și persoane aflate în concediu de creștere a copilului), creșterea taxei de drum și înghețarea pensiilor.