România se află într-un moment delicat, iar consilierul prezidenţial Radu Burnete descrie situaţia ca pe un „mers pe sârmă”. Deficitul bugetar a ajuns la aproape 9%, iar statul se bazează pe împrumuturi pentru a acoperi o treime din cheltuielile sale.
Burnete avertizează că accesul la pieţele internaţionale de finanţare nu trebuie pierdut, dar dă şi asigurări că pensiile şi salariile nu sunt în pericol.
„E exclus să existe întârzieri pe zona asta”, spune el, explicând însă că unele investiţii publice vor trebui amânate sau puse în conservare. Mesajul său este clar: România trebuie să reducă deficitul cât mai repede, pentru a evita scenariul unei crize precum cea din 2009.
Consilierul prezidenţial Radu Burnete a descris situaţia economică actuală a României ca fiind extrem de fragilă. „Noi suntem acum într-un soi de cursă contratimp şi mergem cumva pe sfoară. (…) Din cheltuielile noastre publice, deci nu ca procent din PIB, un leu din trei e împrumutat. O treime din toate cheltuielile statului român, în clipa de faţă, trebuie să vină din împrumuturi”, a declarat Burnete la Antena 3.
El a avertizat că România „nu îşi poate permite să piardă accesul pe pieţele internaţionale”, mai ales în contextul unui deficit de aproape 9%.
Lecțiile crizei din 2008-2009
Burnete a amintit că România a trecut printr-o situaţie asemănătoare după criza financiară din 2008-2009.
„Am trecut printr-o fază similară, după care am avut un deceniu de creştere senzaţională aproape, veniturile noastre sunt de trei ori mai mari decât erau în 2010. (…) Guvernul, prin ceea ce face, încearcă să facă aterizarea asta mai lină, de asta şi avem acel plan agreat cu Comisia să reducem deficitul pe şapte ani. Eu zic că suntem în direcţia bună, dar, da, mergem pe sârmă”, a explicat consilierul prezidențial.
Încetinirea economiei
În ceea ce priveşte datele macroeconomice, Burnete a confirmat că acestea s-au deteriorat pe parcursul anului. „Bugetul nostru e construit pe o creştere ipotetică de 2,5%. Şi asta e cert că nu se va materializa. (…) Probabil că creşterea va fi undeva între 0 şi 1%”, a spus el.
Totuşi, a adăugat că „nu cred că vom avea o recesiune şi sper că vom face tot ce ţine de noi să o evităm, pentru că e adevărat, aceste măsuri de redresare a deficitului bugetar, ele prin natura lor sunt recesioniste”.
Responsabilitatea politică
Întrebat despre vinovaţii pentru situaţia actuală, Burnete a precizat că „răspunderea principală e mai degrabă politică şi se penalizează cu ştampila. (…) După toţi anii aceştia, când deficitul ajunge la 9%, acum sigur că nu ne place de cel care vine şi ne spune ok, trebuie să reducem, să tăiem”.
El a reamintit că România a mai fost criticată de FMI pentru deficite uriaşe în 2009: „Am încercat să-l corectăm, am revenit la metehnele vechi. Sper ca lucrul ăsta să se oprească”.
Reforma aparatului bugetar
Consilierul prezidențial a insistat asupra nevoii de eficientizare a statului. „Cred că cel mai bine ar fi ca toată lumea să înţeleagă că avem nevoie să restrângem un pic aparatul bugetar. Până la urmă, dacă îi întrebăm pe cetăţenii României, ei asta ne spun, vor să restrângem cheltuielile statului.”
Burnete a subliniat că nu toţi funcţionarii publici „sunt puturoşi, extraordinar de bine plătiţi”, ci există multe zone unde se munceşte mult pe bani foarte puţini.
În privinţa restructurărilor, Burnete a precizat că deciziile ar trebui luate local: „Nu prea am cum să ştiu eu, de la Bucureşti, cum poate fi restructurată Primăria Sibiu. (…) Cel mai normal ar fi ca fiecare instituţie să decidă dacă, unde şi cum”. El a arătat că anual ies natural din sistem „20 sau 30.000 de oameni care se pensionează” şi nu crede că este nevoie de concedieri masive.
Pensiile și salariile, în siguranță
Consilierul prezidenţial a precizat că, în ciuda dificultăților, statul îşi onorează obligațiile esențiale. „Statul român nu are probleme cu banii şi în niciun caz nu are probleme în a se finanţa. Din punctul meu de vedere, e exclus să existe întârzieri pe zona asta de pensii şi salarii”, a declarat Burnete.
El a explicat că dificultățile sunt generate de „tipul de construcţie bugetară” care lasă unele instituţii fără bani până la rectificare, dar problemele nu afectează plățile de bază.