În ziua 1264 de război, au continuat declarațiile pe tema negocierilor care vor avea loc în Alaska, între președintele SUA, Donald Trump și președintele rus, Vladimir Putin.
Pe surse, au apărut informații că Trump ar lua în calcul să îl invite la discuții și pe Volodimir Zelenski, după ce Ucraina și Europa au respins propunerea lui Putin și au transmis SUA o contraofertă: negocierile nu pot avea loc fără implicarea Ucrainei și a UE, orice negociere trebuie precedată de un armistițiu, iar eventualele schimburi de teritorii pot fi făcute doar pe bază de reciprocitate.
De altfel, după întâlnirea de sâmbătă din Marea Britanie, dintre vicepreședintele SUA, JD Vance, și ministrul britanic de Externe, David Lammy, cu oficiali ucraineni și consilieri europeni pentru securitate națională, lideri ai UE au emis o declarație comună în care spun că drumul către pace „nu poate fi trasat fără Ucraina” și că „frontierele internaționale nu ar trebui modificate prin forță”. În plus, spun ei, actuala linie a frontului ar trebui să fie punctul de plecare pentru negocieri.
Pentru luni, șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a anunțat că va convoca o reuniune a miniștrilor europeni de externe, pentru a discuta pașii următori în negocierile pentru Ucraina.
Războiul a continuat în timpul ăsta cu atacuri ale Ucrainei pe teritoriul rus - dronele au lovit o rafinărie din regiunea Saratov, provocând un incendiu puternic și explozii. De asemenea, aeroportul din Soci a avut întârzieri masive din cauza altor atacuri cu drone, iar în Tatarstan, drone ucrainene au lovit un depozit de drone Shahed. Restricții similare au vizat și aeroporturile din Krasnoiarsk, Tomsk, Novosibirsk, Novokuznețk și Norilsk. Aeroporturile sunt ținte preferate ale Ucrainei în ultima vreme.
Nu în ultimul rând, surse din Comisia Europeană au declarat pentru The Telegraph că au observat o creștere a zborurilor dintre Benghazi (Libia) și Minsk (Belarus), posibil parte a unui plan coordonat de Rusia și Belarus pentru a relansa criza migranților. Tactica, folosită prima dată în 2021, presupune facilitarea trecerii solicitanților de azil spre granițele UE, în special Polonia, Lituania și Letonia, pentru a destabiliza Uniunea.
Iată cele mai importante informații și evenimente din ziua 1264 de război:
Negocierile Trump - Putin din Alaska
- Întâlnire la Chevening - Vicepreședintele SUA, JD Vance, și ministrul britanic de Externe, David Lammy, au găzduit sâmbătă, la reședința Chevening din Kent, o întâlnire cu oficiali ucraineni și consilieri europeni pentru securitate națională. La discuții au participat Andriï Iermak, șeful administrației prezidențiale ucrainene, Rustem Umerov, secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare din Ucraina, precum și reprezentanți ai Regatului Unit, SUA, Franței, Germaniei, Italiei, Finlandei, Poloniei și NATO. Zelenski a descris reuniunea drept „constructivă”, subliniind că „drumul către pace pentru Ucraina ar trebui să fie stabilit împreună și doar împreună cu Ucraina – acesta este principiul-cheie”.
- Poziție comună a liderilor europeni privind pacea în Ucraina - Liderii Franței (Emmanuel Macron), Italiei (Giorgia Meloni), Germaniei (Friedrich Merz), Poloniei (Donald Tusk), Marii Britanii (Keir Starmer), Finlandei (Alex Stubb) și președinta Comisiei Europene (Ursula von der Leyen) au emis o declarație comună în care afirmă că drumul către pace „nu poate fi trasat fără Ucraina” și că „frontierele internaționale nu ar trebui modificate prin forță”. Aceștia susțin combinarea diplomației active cu sprijinul militar și financiar pentru Kiev și cu menținerea presiunii asupra Rusiei prin sancțiuni. În opinia lor, actuala linie a frontului ar trebui să fie punctul de plecare pentru negocieri. Liderii salută inițiativa președintelui Donald Trump de a opri războiul și se declară pregătiți să o sprijine, cu condiția implicării directe a Ucrainei în procesul de pace.
- Zelenski: „Nu vom permite o nouă împărțire a Ucrainei” - În mesajul său de seară din 9 august, Zelenski a respins categoric propunerea lui Putin de cedare a teritoriilor ocupate, amintind că lipsa unor sancțiuni preventive în 2014 a dus la invazia pe scară largă. „Putin vrea să fie iertat pentru sudul regiunii Herson, Zaporojie, tot Donbasul și Crimeea. Știm Rusia – unde e o a doua oară, va fi și o a treia. De aceea stăm fermi pe poziții clare”, a spus el.
- Zelenski ar putea fi invitat la negocierile din Alaska - Potrivit NBC News, administrația Trump ia în calcul invitarea președintelui Volodimir Zelenski la discuțiile din Alaska, unde Donald Trump se va întâlni cu Vladimir Putin pentru a discuta o propunere rusă de încetare a focului, ce ar implica cedarea de teritorii estice către Rusia. Zelenski a respins ferm ideea, avertizând că un acord dezavantajos ar permite Rusiei să se regrupeze și să reatace. Surse de la Casa Albă spun că Trump rămâne deschis unui summit trilateral, dar deocamdată pregătește întâlnirea bilaterală solicitată de Putin.
- Primarul Kievului vrea o soluție diplomatică - Primarul Kievului, Vitali Kliciko, a declarat pentru Bild că „trebuie să găsim o soluție diplomatică” la războiul declanșat de Rusia, subliniind că „toată lumea din țara noastră este obosită de acest război”. Kliciko a spus că Ucraina a plătit „un preț uriaș” – viețile soldaților și civililor săi, sute de orașe distruse și o parte importantă din teritoriu ocupată de Rusia. În privința cererilor Moscovei de cedare a unor teritorii, edilul a afirmat că „este încă mult prea devreme” pentru astfel de discuții, dar nu a exclus explicit această posibilitate: „Aceasta este o întrebare pentru președintele Volodimir Zelenski. El trebuie să ia decizii dificile”. Fostul campion mondial la box a adăugat că „o parte dintre oameni nu vor fi niciodată pregătiți să cedeze o parte din țară Rusiei”.
- Reuniune a miniștrilor de Externe ai UE - Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a anunțat că luni va convoca o reuniune a miniștrilor europeni de externe pentru a discuta pașii următori în negocierile pentru Ucraina. Ea a avertizat că „orice acord între SUA și Rusia trebuie să includă Ucraina și UE, pentru că este o chestiune ce ține de securitatea Ucrainei și a întregii Europe”. Într-o declarație transmisă prin email, Kallas a subliniat că „Statele Unite au puterea de a forța Rusia să negocieze serios” și a reamintit că „dreptul internațional este clar: toate teritoriile ocupate temporar aparțin Ucrainei”.
- Rutte: Întâlnirea va fi un test - Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că întâlnirea din Alaska dintre președintele SUA Donald Trump și liderul rus Vladimir Putin va fi „un test” pentru a vedea cât de serios este Putin în privința încheierii războiului din Ucraina, relatează Politico. Rutte a spus, în emisiunea „This Week” de la ABC, că Trump „dorește să pună capăt pierderilor de vieți omenești și distrugerilor” și că a văzut „cum președintele Trump a exercitat o presiune incredibilă asupra Rusiei” în trecut. El a subliniat că nu poate exista niciun acord fără Ucraina și fără garanții privind suveranitatea și independența pe termen lung a acesteia, inclusiv libertatea de a decide propriul viitor geopolitic și de a-și stabili nivelul forțelor armate. Rutte a respins ideea de restricții asupra prezenței NATO pe flancul estic.
Ce se întâmplă pe front
- Forțele ucrainene au eliberat satul Bezsalivka, la granița cu Rusia - Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a anunțat eliberarea localității Bezsalivka, situată la granița cu Rusia, în regiunea Sumî. Operațiunea a dus, potrivit Kievului, la „eliminarea” a 18 soldați ruși – informație care nu a putut fi verificată independent, scrie The Kyiv Independent. Satul se află la circa 30 km vest de zonele cu lupte intense din Sumî, unde trupele ruse s-au apropiat până la 30 km de capitala regională. După retragerea trupelor ucrainene din regiunea rusă Kursk, frontiera a devenit tot mai activă. În mai-iunie, Rusia a avansat semnificativ în Sumî, invocând crearea unei „zone tampon”, dar apărarea ucraineană s-a stabilizat, iar la sfârșitul lui iulie Kievul a recucerit mai multe sate.
- Atac cu drone asupra unei rafinării din Saratov - Duminică, mai multe drone au lovit o rafinărie din regiunea Saratov, provocând un incendiu puternic și explozii. Înregistrări difuzate pe rețelele ruse au arătat drone și sisteme antiaeriene în acțiune. Guvernatorul Roman Busargin a confirmat pagubele și moartea unei persoane, precum și rănirea altora. Au fost raportate activități de apărare aeriană și în orașele Lipetsk și Voronej, dar informațiile nu au putut fi verificate. Kievul nu a comentat. De asemenea, aeroportul din Soci a avut întârzieri masive din cauza altor atacuri cu drone, iar în Tatarstan, drone ucrainene au lovit un depozit de drone Shahed.
- Întârzieri masive pe aeroportul din Soci - Și aeroportul din Soci a înregistrat întârzieri majore după ce apărarea aeriană rusă a doborât 10 drone deasupra regiunii Krasnodar. 57 de zboruri au avut întârzieri și unul a fost anulat, afectând circa 1.000 de pasageri. Restricții similare au vizat și aeroporturile din Krasnoiarsk, Tomsk, Novosibirsk, Novokuznețk și Norilsk. În iulie, aproape zilnic, cel puțin un aeroport rus a fost închis temporar. Potrivit expertului militar Ivan Stupak, Ucraina direcționează intenționat dronele aproape de huburi aeriene pentru a forța proceduri de urgență și a transmite rușilor mesajul că „războiul este real, iar confortul lor depinde de noi”.
- Atac cu dronă asupra unui magazin de mobilă din Harkov - O dronă rusă a lovit acoperișul unui magazin de mobilă din Harkov, provocând pagube și rănirea a cinci persoane, inclusiv o fată de 17 ani. Autoritățile ucrainene au raportat atacuri asupra a 13 localități din regiunea Harkov, soldate cu șapte răniți, inclusiv minori. Orașul, aflat aproape de front, este ținta zilnică a atacurilor ruse.
Alte informații relevante
- Telegraph: Putin și Lukașenko ar pregăti o nouă criză a migranților în UE - Surse din Comisia Europeană au declarat pentru The Telegraph că au observat o creștere a zborurilor dintre Benghazi (Libia) și Minsk (Belarus), posibil parte a unui plan coordonat de Rusia și Belarus pentru a relansa criza migranților. Tactica, folosită prima dată în 2021, presupune facilitarea trecerii solicitanților de azil spre granițele UE, în special Polonia, Lituania și Letonia, pentru a destabiliza Uniunea. Creșterea fluxului vine în contextul în care Putin se pregătește să se întâlnească cu Trump pe 15 august, cerând cedarea teritoriilor estice ale Ucrainei în schimbul unui armistițiu – propunere respinsă de aliații europeni.