După anunțul făcut de premierul Ilie Bolojan privind reforma pensiilor speciale ale magistraților, sistemul reacționează în bloc.
Începând de marți, șefii principalelor instanțe din țară au transmis mesaje publice prin care își exprimă solidaritatea cu demersurile Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și îngrijorarea față de impactul noilor propuneri asupra statutului magistraților.
Marți au luat poziție președinții curților de apel, miercuri li s-au alăturat președinții tribunalelor, iar joi au transmis un comunicat și președinții judecătoriilor din întreaga țară.
- Președinții Curților de Apel acuză o campanie agresivă împotriva judecătorilor: Reforma pensiilor este deja finalizată
- Șefii tribunalelor vor dialog pe tema pensiilor speciale: Ne dorim să fim înțeleși, nu blamați
Toți susțin demersurile CSM în contextul pe care îl numesc „atacuri la imaginea publică a sistemului de justiție”.
În plus, a venit un punct de vedere şi de la Uniunea Barourilor - mai exact, opinia avocaţilor care au zi de zi contact cu sistemul.
Apelurile vin în urma declarațiilor premierului Bolojan, care a anunțat intenția Guvernului de a majora vârsta de pensionare a magistraților la 65 de ani, de a crește vechimea necesară pensionării de la 25 la 35 de ani și de a plafona pensiile la cel mult 70% din salariul net, față de 80% din salariul brut, cât este în prezent.
Ce spun preşedinţii de judecătorie
În comunicatul transmis joi, intitulat Mesaj către societate, președinții judecătoriilor din țară avertizează că imaginea Justiției este afectată de „pozițiile exprimate în ultima perioadă de mass-media, mediul politic și chiar de funcționari ai statului”, care, potrivit lor, „denaturează adevărul sau prezintă într-o manieră tendențioasă informații legate de sistemul de justiție”.
„Se pune în pericol nu doar locul pe care puterea judecătorească îl are în statul de drept, cel puțin în percepția publică, dar și viitorul sistemului de justiție în ansamblu”, se arată în comunicatul transmis joi.
Magistrații invocă volumul de muncă în creștere, condițiile dificile de lucru și restricțiile profesionale ca factori care, coroborați cu retorica politică recentă, ar afecta atractivitatea profesiei.
„Prejudiciul produs de afectarea imaginii publice a autorităţii judecătoreşti nu este doar unul prezent, destabilizând sistemul de justiţie, ci pune în pericol viitorul magistraturii, prin scăderea atractivităţii profesiei, în principal și prin stigmatizarea constantă a corpului magistraţilor”, mai susțin aceștia.
Președinții judecătoriilor fac apel la un dialog echilibrat între cele trei puteri ale statului și la o analiză de ansamblu a sistemului de justiție, avertizând că propagarea unor informații trunchiate într-un context social tensionat poate avea efecte destabilizatoare.
Poziţia avocaţilor: Profesioniștii aleg să părăsească sistemul
Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR) adaugă o perspectivă importantă în discuție.
Printr-un comunicat emis joi, organizația afirmă că reformele „s-au permanentizat, iar problemele sistemului persistă și par să se adâncească”, generând efecte grave:
- volum excesiv de muncă,
- personal insuficient,
- amânări și durate tot mai mari ale proceselor,
Iar toate acestea erodează accesul cetățeanului la justiție, calitatea actului jurisdicțional și încrederea publică.
Uniunea atrage atenția și asupra tonului tot mai agresiv din discursul public, care alimentează resentimente și subminează încrederea în sistemul de justiție. „Această retorică nu rămâne fără efect. Ea expune întregul sistem judiciar unei crize de legitimitate. Echilibrul puterilor statului este compromis.”
UNBR mai susține că profesioniștii aleg să părăsească sistemul din cauza incertitudinii și a lipsei de sprijin, iar nicio reformă nu va avea succes dacă alungă exact oamenii care o pot aplica.
Organizația cere ca modificările legislative privind statutul magistraților să fie bazate pe analize de impact serioase și parte a unei viziuni strategice reale, nu determinate de emoția publică.
Totodată, subliniază că este nevoie de o finanțare corespunzătoare a accesului la justiție, inclusiv pentru asistența juridică obligatorie.
„Statul nu poate garanta drepturile cetățenilor cu un sistem lipsit de oameni care să-l susțină (...) Nu se poate cere performanță de la un sistem lipsit de resurse și de încredere”, conchide UNBR.