Vârsta de pensionare în sistemul de justiție va crește la 65 de ani, a anunțat premierul Ilie Bolojan, marți, în cadrul unei conferințe pe tema reformei pensiilor speciale.
De asemenea, creşte vechimea de la care magistrații se pot pensiona – de la 25 de ani la 35 de ani, potrivit proiectului de reformă a pensiilor de serviciu.
Bolojan a precizat că asta înseamnă că există posibilitatea ca un magistrat care lucrează de la început în sistemul de magistratură din România să iasă la pensie mai repede, dacă doreşte, dar nu la 48 de ani, ci la 58 de ani.
Magistrații care ies la pensie anticipat pierd însă pentru fiecare an 2% din pensie.
Bolojan a precizat că este nevoie de această măsură pentru că una din problemele majore în România este ieșirea la pensie prea repede.
”Suntem în situația în care două treimi dintre magistrații din România ies la pensie la 47-48-49 de ani, ceea ce este o vârstă foarte redusă, o vârstă a maturității profesionale în orice domeniu, și este o problemă de calitate, o problemă de sustenabilitate în anii următori, pentru că nu mai avem oameni care să înlocuiască oamenii experimentați din sistemele noastre publice care se pensionează prea repede”, declară Bolojan.
Totodată, legea introduce o reformă a modului de calcul al pensiilor astfel încât acestea să nu mai depășească salariul, fiind „aliniate la modelul european”. Astfel, valoarea pensiei va fi de maximum 70% din ultimul salariu net.
Premierul a declarat că pensia medie în sistemul de justiție ajunge la 5.000 de euro net, cu mult mai mare decât pensia medie din România, care este între 500 și 600 de euro.
„Am avut ani, înainte de 2020, în care practic datorită formulei prevăzută în lege, și anume ca pensia unui magistrat să fie 80% din venitul brut, subliniez brut, în fapt 80% din venitul brut înseamnă mai mult decât venitul net.
Deci ani de zile pensiile au fost mai mari decât salariile, lucru care este total anormal”, a precizat Bolojan.
Despre când și cum vor intra în vigoare noile modificări, Ilie Bolojan a spus inițial, în cadrul răspunsurilor la întrebări: „în contextul în care va fi pentru viitor, aplicarea acestui pachet va intra în vigoare imediat după ce va fi adoptat și în zilele următoare se va clarifica și care va fi forma de adoptare a acestui proiect”, iar ulterior a precizat că noile prevederi se vor aplica celor care sunt în magistratură, dar nu au îndeplinit vârsta de pensionare pe actuala lege”.
Ilie Bolojan a vorbit și despre o altă problemă din sistemul de justiție, respectiv legea salarizării, care este neclară și interpretabilă, și care a generat peste 20.000 de acțiuni în instanță ale magistraților pe motiv de salarii mai mari la unele parchete față de altele, sporuri pentru condiții necorespunzătoare de muncă etc. Acțiuni în urma cărora magistrații au câștigat despăgubiri de nu mai puțin de 10 miliarde de lei (2 miliarde de euro), pe care statul le-a plătit până acum doar parțial.
El a precizat că și legea salarizării va fi modificată, cel mai probabil la toamnă.
spotmedia.ro v-a prezentat, în format LIVE TEXT, declarațiile premierului Ilie Bolojan:
Pensionarea magistraților
- Avem nevoie urgentă de rezolvarea situației pensionării magistraților. Avem reținuți bani din PNRR pentru neîndeplinire acestui jalon.
- În condițiile în care aceste pensii sunt mult mai mari decât alte pensii apare o nedreptate socială.
- Rezolvarea acestei probleme ține de îmbunătățirea actului de justiție în România. Se presupune că atunci când un om e la maturitatea vârstei profesionale, după ce a acumulat experiență, să poată pune această experiență în serviciul public. Dacă clarificăm cadrul legal, cu siguranță vom avea o calitate a serviciului de justiție din România mult îmbunătățită.
- Care sunt problemele acumulate în toți acești ani în zona de Justiție: Ieșirea la pensie prea repede. Din cazurile pe care le avem în ultimii ani suntem în situația în care două treimi dintre magistrați ies la pensie la 47, 48, 49 de ani, ceea ce este o vârstă foarte redusă. Este o vârstă a maturității profesionale în orice domeniu. E o problemă de calitate și de sustenabilitate în anii următori. Nu mai avem oameni care să înlocuiască, nu mai există oameni pe piața muncii. Avem o criză a forței de muncă. Această propunere vine să crească vârsta de pensionare.
- O a doua problemă - valoarea pensiei este la nivelul ultimului salariu. Ani de zile pensiile au fost mai mari decât salariile, lucru care este total anormal. Nicăieri în sistemele europene nu există ca pensiile să fie mai mari decât salariile.
- A treia problemă, dar care nu e rezolvată în această măsură, se va face până la toamnă - avem legi de salarizare care sunt interpretabile, neclare. Această situație ne-a dus în situația în care am avut în ultimii ani, peste 20.000 de acțiuni generate de oameni din sistemul de justiție pentru drepturi salariale, pe bază de discriminare. Au fost acțiuni pentru sporuri, pentru condiții vătămătoare de muncă sau pe acte administrative validate prin hotărâri judecătorești.
- În urma acestor sentințe în cascadă guvernele României au trebui să plătească aproximativ 10 miliarde de lei diferențe salariale în acest sistem. S-au făcut parțial eșalonări. Cea de anul trecut nu a fost încă achitată.
- Ce propunem pentru primele două probleme: Propunem creșterea vârstei de pensionare la vârsta standard, de 65 de ani. Față de vechimea de 25 de ani propunem o creștere a vechimii de 35 de ani. Asta înseamnă că un magistrat, care lucrează de la început în sistem, să poată să iasă la pensie mai repede, dacă dorește. Dar nu la 48 de ani, ci la 58 de ani. În aceste condiții, pentru fiecare an pentru care iese mai repede la pensie pierde 2% din pensie, în aşa fel încât, pe logica de contributivitate, de-a lungul întregii cariere să existe, deci, această formulă.
- Cuantumul pensiei - Am analizat sistemele din țările UE, iar vârsta de pensionare este 65 de ani în aproape toate țările UE. În ceea ce privește pensia, majoritatea țărilor au un procent care se raportează la valoarea salariilor încasate în ultimii ani de activitate, 4-5 ani.
- Am făcut o propunere care ține cont de acest principiu de bază de contributivitate dar și de formulele din legislația românească și de deciziile CCR: propunem ca valoarea pensiei să fie de maximum 70% din ultimul salariu net. O valoarea care oricum este la nivel superior a situației din țările UE.
Investiții
- Asigurarea fluxurilor de investiții în România în perioada următoare este un obiectiv important.
- Aceste investiții pot contribui la dezvoltarea industriei de apărare. O parte este asigurată din împrumutul european pe programul SAFE.
- Lucrăm cu toate ministerele pe aceste proiecte să definitivăm listele de proiecte care ar urma să fie finanțate prin PNRR sau „SAFE” și să discutăm cu Comisia Europeană pentru a clarifica condițiile în care putem accesa aceste finanțări.
- La finalul zilei de azi vom comunica Comisiei Europene proiectele pe care la avem în programul SAFE.
- Vor fi propuneri de la Ministerul Apărării, dar propunem și proiecte de infrastructură militară civilă, deci cu o funcționare mixtă, cum sunt coridoarele de transport importante.
- Având în vedere volumul de lucrări pe autostrăzi, cel puțin două proiecte urmează să fie propuse în acest proiect pe această zonă.
Întrebări
Demisia lui Dragoș Anastasiu nu a fost publicată în Monitorul Oficial. A fost înregistrată?
- Demisia a fost înregistrată ieri, a parcurs procedura obişnuită şi astăzi, chiar înainte de a veni la conferinţa de presă, mi s-a adus documentul pentru semnare, pentru a pleca la Administraţia Prezidenţială în vederea închiderii acestei proceduri
În guvern există două persoane care au mai avut probleme cu legea: Marian Neacșu și Radu Oprea. Considerați că ar trebui să plece și ei?
- Consider că avem nevoie în toate pozițiile de oameni cu experiență, care pot pune reforme în mișcare, cu respectarea condițiilor legale. Orice om care a avut un incident, dacă e reabilitat, consider că își poate continua activitatea.
Ce detalii ne puteți da despre înghețarea transferurilor și detașărilor?
- Trebuie să ne controlăm cheltuielile. Efectele ordonanței care a fost dată la finalul anului trecut au fost anulate de un pachet de 98 de memorandumuri care au creat excepții. Ce trebuie să facem este să anulăm aceste excepții care generează o grămadă de probleme.
Știți ce verificări s-au făcut în cazul lui Anastasiu la obținerea certificatului ORNISS?
- Fără să existe o decizie imperativă pentru toate numirile din guvern am solicitat date suplimentare, pentru a ne asigura că nu sunt conflicte de interese.
Cine se va ocupa de reforma companiilor de stat?
- Trebuie să numim un responsabil. Voi prelua această responsabilitate până la clarificarea situației.
Rise Project a arătat că o firmă a lui Dragoș Anastasiu a fondat o afacere cu o firmă controlată de Nicu Gheară, un nume asociat cu lumea interlopă. Pornind de la informațiile pe care le-ați avut la numirea lui Dragoș Anastasiu, sunteți mulțumit de activitatea SRI?
- Nu știu dacă există o legătură între activitatea SRI sau alte instituții și cunoștințele de-a lungul unei cariere de 20-30 de ani sau relațiile pe care un om le are. Vă puteți da seama că poți să ai relații mai bune, mai proaste. Acum, când mă duc undeva, întotdeauna sunt oameni care vor să-și facă poze cu mine. La un moment dat, acele poze pot apărea. Nu văd nicio legătură între relațiile pe care un om le are de-a lungul unei vieți și activitatea pe care o are. Cei care beneficiază de activități de date cu caracter clasificat trebuie să parcurgă această procedură și înțeleg că această procedură a fost parcursă.
De ce nu ați solicitat demisia lui Dragoș Anastasiu imediat după scandalul de corupție?
- Caut să nu iau decizii pe picior, de pe o oră pe alta. Și doi, am încercat întotdeauna să văd ce fac colegii din echipă, indiferent de unde sunt, de la ce partid sunt, pentru a avea convingerea că cei din echipă se pot baza pe el și atunci când se iau niște decizii sunt bine gândite și sunt în interesul echipei.