La începutul lunii iulie, atunci când președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a confruntat cu cea mai serioasă revoltă din PE de până acum, propagandiștii Kremlinului s-au activat la maximum.
În săptămânile de dinaintea votului din Parlamentul European privind moțiunea de cenzură din 10 iulie, mașinăria de propagandă susținută de Rusia a generat un val de conținut online menit să divizeze opinia publică și să amplifice dezinformarea. Dar von der Leyen a supraviețuit moțiunii.
Narațiunea propagată o descria pe Ursula von der Leyen drept un personaj negativ, parte a unei elite corupte și antidemocratice. Totodată, liderul extremist român George Simion era înfățișat drept eroul care înfruntă establishment-ul european, arată o analiză Politico.
Acest scenariu de destabilizare a fost documentat într-un studiu realizat de compania finlandeză Check First, specializată în analiza dezinformării. Cercetătorii au analizat 20.857 de postări și articole apărute între martie și iunie. Raportul a fost prezentat Comisiei Europene și a fost consultat de Politico.
Nici Check First, nici Comisia nu au confirmat dacă studiul a fost comandat oficial de Bruxelles.
„Ursula e toxică” - un mesaj orchestrat
Între martie și iunie, o rețea pro-rusă cunoscută sub numele de „Pravda” și-a intensificat activitatea: numărul postărilor zilnice a crescut cu 60%, numărul subdomeniilor a crescut cu 20%, iar limbile folosite și rata de redistribuire a postărilor s-au extins. Mesajul era clar și repetitiv: Ursula este nocivă.
Think tank-ul internațional Globsec a descris rețeaua într-un raport anterior drept „o structură sofisticată și în expansiune rapidă, destinată promovării globale a narațiunilor pro-Kremlin”.
Strategia nu presupunea inventarea de știri false, ci exagerarea unor evenimente politice reale pentru a crea impresia unui „val masiv de indignare coordonată”, conform analizei Check First.
Chiar înainte de votul de neîncredere, rețeaua rusă planta „semințele nemulțumirii” cu elemente aparent fără legătură între ele. În martie au apărut tot mai multe referiri la „toxica Ursula”, în aprilie au apărut întrebări despre achiziția de vaccinuri, în mai s-a sugerat că Bruxelles-ul i-ar cere demisia, iar în iunie s-au înmulțit mențiunile despre „scandal” și „Pfizergate”.
„Narațiunea anti-von der Leyen a fost desfășurată pe o perioadă lungă”, a declarat pentru Politico Guillaume Kuster, CEO al Check First, explicând că a urmat o structură teatrală, cu teme în evoluţie.
Eroul din România vs Comisarul corupt
Campania a mizat pe emoție și pe adaptare culturală: povestea introducea nu doar un „răufăcător” – președintele Comisiei -, ci și „eroi credibili”.
Un exemplu este relatarea agenției TASS din 15 iunie despre anunțul lui George Simion privind strângerea de semnături pentru o moțiune de cenzură. Această informație a devenit rapid virală pe portalurile rețelei Pravda, unde Simion era descris ca liderul unei „campanii istorice de îndepărtare a președintei corupte Ursula von der Leyen”.
Simion, liderul partidului extremist AUR și candidat ratat la prezidențiale în 2025, este cunoscut pentru pozițiile ostile față de Ucraina.
Postările îl prezentau ca pe un David care înfruntă Goliatul european corupt. A fost menționat și Gheorghe Piperea, europarlamentar eurosceptic din grupul conservatorilor, care a inițiat în final moțiunea.
- Moțiunea contra lui von der Leyen, o cacealma și o etichetă negativă asupra României – Interviu video
- Miza moțiunii de cenzură: Ursula von der Leyen a răspuns cu o poziție de forță. Pierderile mai mari sunt pentru România
Campania multilingvă a fost atent calibrată: varianta în română miza pe mândrie națională, cea în rusă pe retorica anti-occidentală, iar conținutul în limba engleză insista pe idei de transparență și responsabilitate.
Pe Telegram, mesajele au ajuns la nivelul de „înlăturare a Reichskommissar UrSSula von der Führer, pe fondul unui scandal de corupție exploziv”.
Apogeul manipulării și reacția Bruxelles-ului
Apogeul a fost atins pe 26 iunie, când moțiunea a fost depusă oficial - declanșând un „mega-spike” de activitate: peste 80 de postări în aceeași zi în rețeaua Pravda, dublu față de zilele precedente.
„Depunerea oficială a generat cel mai mare impact mediatic”, notează raportul. „Această poveste demonstrează perfect modul de operare a rețelei.”
Purtătorul de cuvânt al Comisiei, Thomas Regnier, a declarat că episodul este o nouă dovadă că entitățile asociate propagandei ruse „continuă să încerce să polarizeze și să slăbească Uniunea Europeană”.
El a adăugat că aceste entități „exploatează oportunist evenimentele politice din UE pentru a distorsiona dezbaterea publică, a răspândi teorii conspiraționiste și a discredita liderii europeni”.
Rețeaua Pravda, expusă și sancționată
Operațiunea - care alimentează zeci de site-uri ce se prezintă ca surse legitime de știri și funcționează intens pe Telegram - a fost deja expusă de autoritățile franceze ca un instrument de influențare externă.
Fondatorul ei, Evgheni Şevchenko, a fost inclus săptămâna trecută pe lista sancțiunilor UE.
„Rețeaua Pravda poate fi privită ca o mașină de spălat propagandă rusească, ce preia și amplifică narațiuni de la alte surse. Nu oferă o imagine completă, ci funcționează ca o vitrină”, explică Guillaume Kuster.
Numărul de 80 de articole unice într-o singură zi (fără a include traducerile) este „neobișnuit de mare”, adaugă el.
Analiza detaliată realizată de Check First ar putea ajuta instituțiile politice precum Comisia să anticipeze mai bine și să reacționeze strategic pentru a avertiza cetățenii asupra valurilor de propagandă menite să destabilizeze Uniunea.
Regnier a subliniat că „presa liberă și independentă din Europa, alături de fact-checkeri și cercetători, joacă un rol esențial în înțelegerea fenomenului”.