România, după cum rezultă din concluziile primului Consiliu Suprem de Apărare a Țării condus de Nicușor Dan, arată că rămâne pe axa București-Washington orice-ar fi, dar că în același timp este de partea europenilor.
Acest balans a fost făcut de altfel de liderii UE la recentul summit de la Haga, unde toată lumea a încercat să-l mulțumească pe Donald Trump, nu doar prin creșterea bugetelor pentru apărare, dar și prin reducerea criticilor față de Rusia.
Ralierea șefilor de stat și de guvern de pe continent, în jurul președintelui american ar putea avea și calcule electorale după cum rezultă din diferite studii.
Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a analizat evoluțiile de pe front și stadiul negocierilor Ucraina-Rusia „din perspectiva implicațiilor pentru România”.
Din rezumatul făcut public de Președinția Română rezultă câteva direcții geopolitice, care nu sunt, însă, argumentate în vreun fel.
- România e interesată direct de securitatea Ucrainei, care are un impact major asupra securității regionale și a întregului continent. CSAT nu dă niciun fel de detalii despre impactul geopolitic sau despre riscurile asupra țării. Un recent studiu făcut, însă, de Banca Națională a României (BNR, Caiete de studii nr.64, iunie 2025) precizează că în absența invaziei Rusiei în Ucraina, Produsul Intern Brut (PIB) al României ar fi fost cu 1,4% mai mare în 2022, iar inflația cu 1,1% până la 3% mai mică. În anii următori, dinamica ar fi fost cu totul alta și probabil că țara nu s-ar fi îndatorat la fel de mult. Din matematica Băncii Naționale mai rezultă că din toată regiunea România a fost cea mai afectată de război: din cauza proximității care a antrenat blocarea unor investiții, ieșirii unor capitaluri și prăbușirii multor schimburi comerciale.
- Alături de celelalte state membre UE și NATO, România va continua să sprijine Ucraina în lupta pentru apărarea suveranității sale, susține CSAT, fără să explice în ce fel se va materializa acest sprijin, mai ales după ce Germania a dat tonul, iar Franța și Marea Britanie au urmat-o fiind gata să trimită arme cu rază lungă de acțiune Kievului. Deocamdată, însă, potrivit ultimului raport dat publicității de Institutul pentru Studiul Războiului din SUA, în atacul de sâmbătă spre duminică (28 spre 29 iunie), cel mai mare de la începutul războiului încoace forțele ucrainene au reușit să doboare doar una dintre cele șapte rachete balistice Iskander - și niciuna dintre cele patru rachete aerobalistice Kinjal. Cum poate pune umărul Bucureștiul pentru ca Ucrainei să nu i se mai întâmple așa ceva? Are cu ce? Poate? Vrea? CSAT nu a dat astfel de răspunsuri și nici nu a elucidat dacă vor continua să rămână secrete ajutoarele românești pentru Ucraina, așa cum a decis fostul președinte Klaus Iohannis.
- România susține eforturile Statelor Unite ale Americii pentru încetarea conflictului din Ucraina și condamnă lipsa voinței politice din partea Moscovei în direcția păcii și refuzul acesteia pentru un armistițiu complet, imediat și necondiționat, se mai arată în sumarul dezbaterilor care au avut loc azi în CSAT. România se află în fruntea statelor care vor pace, cu 41% din totalul populației, conform cercetării publicate European Council on Foreign Relations (Ivan Krîstev, Mark Leonard, Trump’s revolution, Politico, 23 iune 2025), care scoate în evidență că victoria lui Trump i-a modificat Europei atât natura politicii interne, cât și poziția geopolitică.
Cei mai mulți europeni sunt pesimiști și critici în privința lui Trump. Majorități din aproape fiecare țară UE consideră că președintele american a eșuat în competiția cu Beijingul, cu pacea din Ucraina și cu refacerea economiei în SUA.
Excepțiile sunt maghiarii, românii și polonezii. Doar ei din dintre toți oferă o evaluare în mare parte pozitivă a politicilor sale economice.
În rândul celor 10 partide extremiste din UE ale căror opțiuni au fost testate de European Council on Foreign Relations pare să se fi schimbat paradigmele: extrema dreaptă europeană s-a preschimbat aproape peste noapte din apărători înflăcărați ai suveranității naționale împotriva federalismului UE în avangarda unei mișcări transnaționale care pledează pentru un soi de naționalism definit prin civilizație și care îl admiră necondiționat pe Donald Trump. Astfel continentul nu mai e divizat în țări pro- și anti-SUA, ci în partide pro- și anti-Trump.
De exemplu, spre deosebire de dezbinarea declanșată de invadarea Irakului în 2003, „Europa de Est nu mai este acum mai pro-americană decât Europa de Vest datorită unui consens societal mai robust în această privință, ci din cauză că partidele de extrema dreaptă sunt mai robuste în Est”, potrivit cercetării European Council on Foreign Relations.
Poate că acesta e și motivul care îndeamnă CSAT să tragă concluzii fără alte argumente în privința atașamentului României față de Statele Unite.
Consiliul Suprem de Apărare a Țării a mai stabilit că evaziunea fiscală e o vulnerabilitate majoră, care slăbește capacitatea instituțiilor de a furniza servicii publice de calitate.
Apoi, a aprobat Raportul de activitate pe anul 2024 al Directoratului Național de Securitate Cibernetică, fără niciun fel de precizări legate de influențele rusești din campania electorală de anul trecut, când Călin Georgescu a câștigat primul tur al prezidențialelor fără să iasă din casă, folosind doar rețelele sociale și foarte mulți bani.
Primul CSAT condus de Nicușor Dan sugerează câteva direcții de viitor, dar totul foarte vag și fără argumente, în vechea tradiție a instituției prezidențiale.
Sabina Fati