Guvernul Bolojan va lua vineri primele măsuri de austeritate în sectorul public pentru a face economii la buget. Proiectul de Ordonanță de Urgență care modifică Legea salarizării prevede plafonarea sporului de condiții vătămătoare și reducerea numărului de zile de concediu pentru angajații care muncesc în condiții speciale.
Potrivit legii, sporul „de antenă” reprezintă acum de 15% din salariu, dar nu poate depăși 1.500 de lei brut. Guvernul îl va reduce la 300 de lei brut, respectiv 172 de lei net/lună, iar economia la bugetul statului va fi de 1,53 miliarde de lei.
Executivul urmărește ca măsura să se aplice din luna iulie, în funcție de adoptarea proiectului de către executiv, scrie Profit.ro.
Este prima decizie majoră din setul de măsuri de austeritate care vizează sectorul public și care au fost anunțate prin programul de guvernare.
Statul român înregistrează în fiecare cheltuieli de personal în valoare de 164 de miliarde de lei, iar din această sumă 13,7 miliarde de lei se duc pe sporuri, bonusuri şi prime acordate unor categorii de angajaţi din sistemul bugetar, a declarat fostul ministru al Finanţelor Publice, Marcel Boloş. Suma nu include, însă, toate beneficiile unora dintr salariaţii din sectorul public.
Asta în condițiile în care investiții de 7,8 miliarde de euro din PNRR sunt în acest moment sub semnul întrebării, potrivit noului ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, care a tras joi un semnal de alarmă în această privință.
Printre cele mai afectate domenii se numără sănătatea, unde 14 dintre cele 19 spitale promise prin PNRR nu vor fi finalizate până în 2026, termenul-limită impus de Comisia Europeană.
- Alexandru Rafila, despre spitalele din PNRR: Noi am semnat 24 de contracte, se găsesc în diverse stadii. La două spitale s-a renunțat
- Spitalele din PNRR: Mai întâi au fost 24, apoi 19. Acum, ne rugăm ca măcar 13 să rămână
- Bruxelles-ul trage de mânecă Guvernul: Întârzieri grave în PNRR, probleme la spitale și minele de cărbune
De asemenea, mai multe segmente din autostrăzile A7 și A8 nu au progres fizic și, realist, nu pot fi finalizate până la termenul-limită din 2026.
Se taie și zilele suplimentare de concediu
De asemenea, guvernul va plafona la trei numărul de zile suplimentare de concediu pentru angajații în condiții vătămătoare, care acum este cuprins între 3 și 10 zile.
Prin această măsură, Guvernul își propune să obțină economii de 1,345 miliarde lei la bugetul statului în 2025 în condițiile în care se confruntă cu deficite bugetare ridicate și creșterile salariale foarte mari de anul trecut (+24%, la 164 miliarde lei cheltuieli de personal în sectorul public).
Impactul de 1,345 miliarde de lei este calculat pentru jumătate de an, astfel că pentru un an întreg ar fi un impact dublu, o economie de 2,7 miliarde de lei la bugetul statului, menționează sursa citată.
Amintim că noul ministru al Sănătății, Alexandru Rogobete (PSD), a anunțat joi declanșarea unei acțiuni comune de control la nivel național, în parteneriat cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), pentru a verifica modul în care sunt eliberate concediile medicale.
Vineri va fi ședința pregătitoare pentru tăieri
Vicepremierul Tanczos Barna a confirmat la Europa FM că primele măsuri privind reducerea cheltuielilor statului vor fi luate vineri.
"Mâine (vineri - n.r.) o să avem primele decizii. În aceste zile, cu siguranță, nu se pot pregăti toate actele normative despre care am vorbit, dar probabil o să avem săptămâna viitoare, luni, iar o ședință. O să aibă loc mâine, probabil la ora 10:00, ședința pregătitoare, în care intră deja proiectele de acte normative, după care intră în ședința de guvern. Unele dintre decizii o să fie absolut justificate și din punct de vedere fiscal-bugetar. Celelalte vor fi decizii de echitate socială, adică nu pot exista instituții care câștigă de 5, de 10 ori mai mult, sau în care, pentru aceeași activitate, se câștigă de 5, de 10 ori mai mult", a spus Tanczos Barna, potrivit Mediafax.
Iar dacă reducerea salariilor în anumite domenii și tăierea sporurilor nu vor fi suficiente pentru reducerea deficitului bugetar, TVA ar putea totuși să crească, a subliniat el.
"În cele trei săptămâni sau patru săptămâni de negocieri și de discuții, am făcut foarte multe scenarii și eu n-am ascuns niciodată faptul că au fost puse pe masă toate variantele posibile. Dacă mă întrebați, cred că varianta logică-rațională este să începem cu tăierea cheltuielilor. Tăierea cheltuielilor înseamnă reducerea salariilor în anumite domenii. Începi cu privilegiile. Tai în carne vie și tai sporuri, de exemplu. Sporul de antenă, sporul de lucru cu informații clasificate.
Încercăm să venim cu măsuri juste, să asigurăm echitate și corectitudine în aceste decizii. Cu siguranță este primul pas cu care trebuie să începem. Să reducem cheltuielile, să vedem unde este minimul necesar și până unde se poate coborî. Dacă aceste măsuri nu sunt suficiente și dacă investițiile, de exemplu, nu pot fi ținute în buget la un nivel acceptabil, fără majorare de TVA, e posibil să se ajungă acolo", a spus vicepremierul.
Sindicaliștii de la Guvern îl critică pe Bolojan
La scurt timp după apariția informațiilor despre tăierea sporului de antenă a venit și prima reacție împotriva acestei măsuri.
Sindicatul Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului se opune plafonării sporului pentru condiții periculoase sau vătămătoare și reducerii concediului suplimentar pentru muncă în condiții grele la doar 1–3 zile pe an, "fără criterii clare și ignorând realitatea".
"Aceste măsuri reprezintă, în fapt, o tăiere mascată a veniturilor și o minimizare a riscurilor reale la care sunt expuși angajați din toate domeniile bugetare – de la personal medical până la funcționari, care lucrează în medii toxice, insalubre sau solicitante fizic și psihic", potrivit unui comunicat de presă citat de Mediafax.
Sindicaliștii arată că, în timp ce se invocă "reforma statului", Guvernul mărește schema politică de la vârful puterii: vicepremieri în plus, fiecare cu 4–6 consilieri, cu câte trei secretari de stat per cabinet, fiecare cu alți consilieri, plus șoferi, autoturisme, birouri, fonduri de protocol etc.
"Este o distribuire cinică a resurselor: reduceri pentru cei care muncesc, privilegii pentru cei care conduc. Aceasta nu este reformă; este dispreț față de munca noastră, față de sănătatea noastră, față de drepturile noastre.
Cerem Prim-ministrului României să retragă proiectul de O.U.G. în forma actuală, să respecte dialogul social real, nu doar formal, să înceteze practica adoptării peste noapte a măsurilor cu impact salarial. Nu vom accepta ca statul să fie doar acolo unde doare mai puțin politic – adică pe spatele celor care muncesc. Statul nu se tăind din drepturile celor care muncesc, ci din politică ce parazitează bugetul public", se arată în finalul comunicatului.
Și sindicaliștii din Poliție sunt nemulțumiți
Europol, sidicat al polițiștilor, a confirmat, joi seară, că Ministerul Muncii a convocat Comisia de dialog social pentru vineri, la ora 09:00, ca urmare a inițierii unui proiect de OUG care modifică Legea salarizării.
„Măsura este total nejustificată și sfidează angajații care se expun la riscuri de vătămare pe durata exercitării atribuțiilor de serviciu. Și nu vorbim despre riscuri precum durerile dorsale, expunerea la plictiseală sau durerile oculare de la privitul TikTok-ului. Vorbim despre riscurile efective ale celor care lucrează în temperaturi extreme, inhalare și expunere la substanțe toxice, expunere la bacterii, viruși etc. Prin acest OUG, nu se mai face nicio distincție: toți angajații din sistemul public primesc până la 172 lei pentru aceste riscuri”, precizează sindicatul într-un comunicat.
Se anunță comasări de instituții: CNA cu ANCOM și CNCD cu Avocatul Poporului
Guvernul Bolojan vizează și restructurarea aparatului bugetar prin comasarea unor instituții ale statului.
Kelemen Hunor, președintele UDMR, a anunțat joi, într-un interviu la Erdely TV, că ANCOM (condus de Valeriu Zgonea) ar urma să fie comasat cu CNA (condusă de Monica Gubernat), relatează G4media.
De asemenea, Avocatul Poporului (condus de Renate Weber) ar urma să fie comasat cu CNCD (Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (condus de Csaba Asztalos, care a fost numit judecător la CCR).
Vor fi eliminarea astfel zeci de posturi din organigramele instituțiile publice, de la cele de conducere, la posturi de la cabinetele demnitarilor, dar și din personalul auxiliar.
Ajutor pentru facturile la curent
Pe lista de măsuri a guvernului nu vor fi, însă, doar tăieri. De la 1 iulie va expira plafonarea prețurilor la energia electrică, ceea ce va duce la scumpiri, iar Guvernul Bolojan vine în sprijinul consumatorilor vulnerabili prin acordarea unui tichet electronic de 50 de lei/lună ca ajutor pentru plata facturilor, potrivit OUG publicate joi seară de Ministerul Muncii.
Cine va primi ajutorul:
- persoanele singure cu un venit net lunar de maximum 1.940 lei;
- familiile cu un venit net lunar/membru de maximum 1.784 lei;
Nu beneficiază de acordarea sprijinului material:
- persoanele care la data solicitării sprijinului nu au domiciliul în România sau care nu fac dovada că locuiesc în România, potrivit legii;
- persoanele care nu au un act de identitate valabil;
- persoanele care execută pedepse privative de libertate ori beneficiază de servicii
sociale în regim rezidențial organizate ca structuri publice sau private.
Sprijinul se acordă pentru un singur loc de consum, indiferent dacă solicitantul este sau nu este titular al contractului de furnizare de energie electrică, iar membrii familiei declarați de solicitant nu se regăsesc la alt loc de consum.
Perioada de aplicare este 1 iulie 2025 - 31 martie 2026, iar impactul bugetar total pentru cele nouă luni de aplicare este estimat la 1,041 miliarde lei.
De asemenea, plafonarea adaosului comercial pentru alimentele de bază va fi prelungită cu trei luni, până la data de 30 septembrie 2025, conform unui proiect de Ordonanță de Urgență, publicat joi pe site-ul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).
Conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 67/2023, cu modificările și completările ulterioare, cota de adaos comercial practicată de procesator este de maximum 20% față de costul de producție al produsului. Cota de adaos comercial practicată în mod cumulat pe întreg lanțul de distribuție, indiferent de numărul distribuitorilor de pe lanț, este de maximum 5% față de prețul de achiziție la care se adaugă cheltuielile operaționale. Cota de adaos comercial practicată de comerciant la vânzarea cu amănuntul și cash carry este de maximum 20% față de prețul de achiziție, la care se adaugă cheltuielile directe și indirecte ale comerciantului; în cota de adaos comercial de maximum 20% vor fi incluse și remizele și risturnele.
T.D.