Comisia Europeană a impus condiții ferme și riguroase pentru investițiile din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar aceste criterii dure au evidențiat un risc estimat de pierdere din PNRR a sumei de 7,8 miliarde euro, a anunțat fostul ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș.
Acesta a subliniat că zilele acestea s-a încheiat informal negocierea cu Comisia Europeană în ceea ce privește grantul alocat prin PNRR, dar și situația împrumutului.
”Zilele acestea, după o lungă perioadă de negocieri aprinse și complexe cu reprezentanții Comisiei Europene, s-a încheiat informal negocierea în ceea ce privește grantul alocat prin PNRR dar și situația împrumutului. Negocierea a avut loc într-un context dificil, în care Comisia Europeană a impus condiții ferme și riguroase pentru investițiile din PNRR.
Această rigiditate a fost accentuată de situația fiscală fragilă a României, generată în principal de lipsa unei corelări între reformele fiscale și cele privind cheltuielile, dar și de ritmul foarte scăzut al implementării investițiilor asumate prin Plan”, a scris fostul ministru pe pagina sa de Facebook, prezentând Radiografia PNRR: Cum stă România cu un an înainte de termenul limită.
Potrivit acestuia, regulile vizează ca:
- investițiile care rămân în PNRR, atât pentru componenta de grant, cât și de împrumut, să aibă un progres fizic de minimum 50% pentru a securiza pierderea de bani din PNRR;
- investițiile din PNRR care continuă cu finanțare din PNRR să poată fi implementate până la data de 31.08.2026;
- să securizăm partea de venit pe care nu îl mai dăm înapoi (grant), fără să poată fi absorbit în proporție de 100%.
”Pentru România, acest proces a fost - și rămâne - un exercițiu dur, pentru că aplicarea criteriilor impuse aduce cu sine riscul de a pierde o parte semnificativă din fondurile PNRR. Mai grav, unele investiții esențiale pentru dezvoltarea țării - precum autostrăzile, calea ferată, modernizarea școlilor și a spitalelor - riscă să rămână fără finanțare europeană și să fie acoperite, eventual, din bugetul de stat sau din Politica de Coeziune”, a transmis Boloș.
El a adăugat că aceste criterii dure pentru investițiile din PNRR au evidențiat un risc estimat de pierdere din PNRR a sumei de 7,8 miliarde euro, dintre care cele mai afectate investiții sunt:
- investițiile din domeniul sănătății, cu suma de 920 milioane euro, în special zona de investiții în spitale publice;
- investițiile din domeniul mediului, cu suma de 2,290 miliarde euro, în special infrastructura de apă-canalizare și deșeuri;
- investițiile din domeniul educației, cu suma de 728 milioane euro;
- investițiile din domeniul eficienței energetice, cu suma de 1,020 miliarde euro, în special eficiența energetică din clădirile rezidențiale destinate populației și instituțiilor publice;
- investițiile din domeniul infrastructurii de transport, cu suma de 1,980 miliarde euro;
- investițiile din domeniul digitalizării IMM-urilor și renovarea energetică din Repower EU, cu suma de 728 milioane euro.
”Am încercat să propunem proiecte noi de investiții în procesul de renegociere al PNRR, pentru a acoperi pe cât posibil riscul de pierdere de 7,8 miliarde euro pe care l-am explicat mai sus, însă pe fondul situației bugetare din România acest lucru pentru moment nu s-a putut.
Mai mult, nici alternativa plasării celor 7,8 miliarde euro în capitalul Băncii de Investiții și Dezvoltare sau investițiile în instrumentele financiare propuse pentru IMM nu au fost posibile. Din păcate, cei care vor resimți cel mai dur impact al acestei situații sunt beneficiarii contractelor de finanțare - oameni și instituții care și-au pus speranțele în proiecte de investiții asumate cu bună-credință. Proiecte care, fără surse clare de finanțare, riscă să rămână doar pe hârtie”, a explicat Marcel Boloș.
- România încasează 1,3 miliarde de euro din PNRR, dar o parte din fonduri rămâne blocată
- Comisia Europeană: Nicio amânare pentru PNRR dincolo de august 2026. Banii necheltuiți pot merge doar la Apărare
De asemenea, acesta a subliniat că Cererea de plată 4, care cuprinde cele mai importante reforme pentru modernizarea statului și restructurarea cheltuielilor publice, considerată piatra de temelie pentru continuarea PNRR, nu poate fi transmisă Comisiei Europene până la închiderea oficială a procesului de renegociere.
Fostul ministru a semnalat că PNRR se află astăzi într-un moment de răscruce, iar finalizarea renegocierii cu Comisia Europeană este un prim pas absolut necesar.